Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SORTIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru SORTIT.

SORTI

SORTÍ , sortesc , vb . IV . Tranz . ( În superstiții ) A hotărî , a determina soarta cuiva ; a ursi , a meni , a

 

SORTIRE

... SORTÍRE s . f . Acțiunea de a sorti și rezultatul ei . - V. sorti

 

DESTINA

... 2. A hotărî dinainte soarta unei ființe sau a unui lucru ; a ursi , a meni , a sorti

 

DESTINAT

DESTINÁT , - Ă , destinați , - te , adj . 1. Stabilit , hotărât dinainte ; hărăzit . 2. Ursit , menit , sortit ,

 

MENI

... IV . Tranz . 1. A hotărî de mai înainte ; a decide , a dispune ; a destina , a sorti

 

MENIT

MENÍT , - Ă , meniți , - te , adj . 1. Care are menirea , rostul , misiunea , sarcina ( de a . . . ) ; care are scopul ( să . . . ) ; hotărât , sortit , destinat , ursit , predestinat . 2. ( În credințe și superstiții ) Descântat ; vrăjit ,

 

NOROCI

... a aduce cuiva noroc ; a ferici . 2. ( Pop . ) A ursi , a meni , a hărăzi , a sorti

 

PREDESTINA

... PREDESTINÁ , predestinez , vb . I . Tranz . ( Despre divinitate , destin ) A hotărî dinainte soarta cuiva ; a sorti

 

PREDESTINAT

PREDESTINÁT , - Ă , predestinați , - te , adj . A cărui soartă ar fi dinainte hotărâtă de divinitate ; sortit , menit , ursit la un anumit destin . - V. predestina . Cf . fr . %

 

SOROCI

... să se efectueze un lucru ; p . gener . a hotărî , a fixa . 2. ( În superstiții ) A ursi , a sorti