Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SINGURI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 354 pentru SINGURI.

SINGUR

... sau obiectul ; uneori ține locul numelui ) ( Eu sau tu , el etc . ) însumi ( însuți , însuși etc . ) chiar cu ( sau tu , el etc . ) în persoană . Am eu singur

 

SINGURĂTATE

... SINGURĂTÁTE , singurătăți , ( 2 ) s . f . 1. Faptul de a fi singur ( 1 ) ; starea celui care trăiește singuratic ( 1 ) ; spec . izolare morală . 2. Loc retras pe unde oamenii nu umblă deloc sau trec foarte rar ; loc pustiu ...

 

SINGULAR

... SINGULÁR , - Ă , singulari , - e , adj . 1. ( Gram . ; în sintagmele ) Număr singular ( și substantivat , n . ) = categorie gramaticală care indică un singur exemplar dintr - o categorie de ființe , de obiecte etc . Persoana întâi ( sau a doua , a treia ) singular = persoană gramaticală care indică ... din aceeași categorie prin anumite trăsături distincte , individuale ; care iese din comun în raport cu ceilalți indivizi , celelalte fenomene etc . din aceeași categorie ; care este singur , izolat printre sau față de indivizii din aceeași categorie ; care ocupă un loc aparte în cadrul aceleiași categorii ; deosebit , aparte , neobișnuit ; p . ext . ciudat , bizar ...

 

CONCENTRA

... CONCENTRÁ , concentrez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) strânge , a ( se ) acumula într - un singur loc ; a ( se ) îndrepta spre un singur punct . 2. Tranz . A chema vremelnic , sub arme , rezerviști , în timp de pace , pentru instrucție , pentru ca aceștia să - și completeze pregătirea militară ...

 

FOLIO

FÓLIO s . n . 1. Format de hârtie sau de carte obținut prin îndoirea colii de hârtie o singură dată . 2. Filă de registru , de carte sau de manuscris numerotată o singură dată , pe o singură față , pentru ambele pagini . [ Pr . : - li -

 

FUZIUNE

... FUZIÚNE , fuziuni , s . f . 1. Contopire a două sau mai multe state sau a două sau mai multe partide într - unul singur ori a două sau mai multe organizații într - una singură . 2. Reorganizarea , prin contopire , într - o singură unitate omogenă a unor ...

 

LIMBĂ

LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...

 

MONOBLOC

... 1. Adj . invar . Care este constituit dintr - o singură piesă , dintr - o singură bucată . 2. S . n . Dispozitiv , aparat sau sistem tehnic format dintr - un singur

 

MONOCORD

... MONOCÓRD , - Ă , monocorde , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre instrumente muzicale ; adesea substantivat ) Care are o singură coardă ; care vibrează într - un singur

 

PARTICULAR

... PARTICULÁR , - Ă , particulari , - e , adj . , s . m . I. Adj . 1. Care este propriu unei singure ființe , unui singur lucru sau unei singure categorii de ființe sau de lucruri ; specific , caracteristic , particularist ^1 . 2. Care se referă la indivizi izolați , care are un caracter ...

 

SIMPLU

... SÍMPLU , - Ă , simpli , - e , adj . 1. Care este format dintr - un singur element sau din câteva elemente omogene ; care nu se poate împărți în elemente de natură diferită ; care nu este amestecat . 2. Care este lipsit de ... ext . care nu este complicat sau încărcat , care nu prezintă dificultăți , care este ușor de făcut , de înțeles , de rezolvat . 3. Care este într - un singur plan ; care se întâmplă o singură dată . Contabilitate în partidă simplă . 4. Lipsit de podoabe , modest . 5. ( Despre oameni și manifestările lor ) Lipsit de rafinament ...

 

   Următoarele >>>