Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCURMA

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru SCURMA.

SCURMAT

... SCURMÁT , - Ă , scurmați , - te , adj . ( Despre pământ ) Care este răscolit la suprafață . V. scurma

 

SCURMĂTOR

... SCURMĂTÓR , - OÁRE , scurmători , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care scurmă , care scormonește . - Scurma

 

SCURMĂTURĂ

... SCURMĂTÚRĂ , scurmături , s . f . Faptul de a scurma

 

SCURMARE

... SCURMÁRE , scurmări , s . f . Acțiunea de a scurma și rezultatul ei . - V. scurma

 

RÂCÂI

... RÂCÂÍ , r ? câi , vb . IV . Tranz . ( Despre păsări sau animale ) A scormoni , a scurma

 

RÂCÂIT

RÂCÂÍT^1 s . n . Faptul de a râcâi ; zgomotul produs prin râcâire . - V. râcâi . RÂCÂÍT^2 , - Ă , râcâiți , - te , adj . 1. Care este scormonit , scurmat , zgâriat . 2. Îndepărtat prin

 

RĂSCOLIT

RĂSCOLÍT , - Ă , răscoliți , - te , adj . 1. În dezordine , răvășit . 2. ( Despre pământ ) Scurmat , râcâit ; ( despre praf , valuri etc . ) stârnit , spulberat . 3. Agitat ,

 

SCORMONI

... Intranz . A scobi într - o materie dură ; a sfredeli . [ Prez . ind . și scórmon . - Var . : ( reg . ) scormolí vb . IV ] - Et . nec . Cf . %scurma