Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCHELET
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 86 pentru SCHELET.
... Nume dat unor specii de animale care trăiesc în colonii marine formate din mai mulți indivizi de culoare roșie , mai rar albă , înfipți pe un schelet calcaros ; coral ^1 ( Corallium ) ; p . ext . scheletul calcaros al acestor animale , din care se fac podoabe ; podoabă făcută din acest schelet
CARCASĂ , carcase , s . f . 1. Îmbrăcăminte metalică exterioară a unui sistem tehnic , care susține anumite elemente ale acestuia și , eventual , îl protejează împotriva acțiunilor exterioare . 2. Totalitatea oaselor care alcătuiesc scheletul unui animal . 3. Scheletul unei mașini , al unei construcții
ETAMBÓU , etambouri , s . n . 1. Element de rezistență al scheletului unei nave , amplasat la pupă și care susține cârma . 2. Element de rezistență din scheletul unui avion , situat la extremitatea din spate a
... HOLOTURÍD , holoturide , s . n . ( La pl . ) Clasă de animale marine fără schelet sau cu scheletul redus la plăci calcaroase tegumentare și cu o coroană de tentacule în jurul gurii ; ( și la sg . ) animal care face parte din ...
... OSATÚRĂ , osaturi , s . f . 1. Totalitatea oaselor unui vertebrat ; schelet , osărie . 2. Schelet
PERONÉU , peronee , s . n . Os lung și subțire al scheletului ( uman ) , situat între genunchi și gleznă , care se articulează cu tibia și cu metatarsul , împreună cu care formează scheletul
SCÓICĂ , scoici , s . f . 1. Nume dat mai multor specii de moluște care au corpul moale , ocrotit de două valve calcaroase , de obicei cenușii , care formează scheletul extern al animalului . 2. Scheletul calcaros al scoicii ( 1 ) ; cochilie . 3. Acoperiș ( de sticlă ) în forma unei cochilii de scoică ( 1 ) sau în formă de evantai , construit la intrarea într - o clădire . 4. Excrescență osoasă care se formează pe chișița sau pe coroana copitei calului și care face ca animalul să șchiopăteze . 5. ( La armele de vânătoare ) Adâncitura închizătorului , în care este înșurubat
SPETEÁZĂ , speteze , s . f . 1. Parte mai înaltă a unui scaun , fotoliu etc . , de care își reazămă spatele cel care șade ; spătar ^1 , rezemătoare . 2. Bucată de scândură îngustă care servește ca element de sprijin sau de legătură între diverse părți ale unei construcții sau ale unui obiect : a ) fiecare dintre aripile morii de vânt ; b ) fiecare dintre stinghiile care unesc obezile de la roata morii de apă ; c ) fiecare dintre piesele de lemn care leagă carâmbii loitrelor de la car ; d ) bucată de lemn care unește cele două coarne ale plugului ; e ) scândură cu care se ridică firele de urzeală când se țese cu alesături ; f ) fiecare dintre cele două brațe ale vatalelor la războiul de țesut ; g ) fiecare dintre scândurelele care alcătuiesc scheletul zmeului cu care se joacă copiii și care se fixează pe o coală de hârtie ; h ) fiecare dintre stinghiile care alcătuiesc scheletul stelei cu care colindă copiii și pe care se fixează hârtia și ornamentele . - Spată + suf . -
TARS , tarsuri , s . n . 1. Parte posterioară a scheletului labei piciorului , formată din șapte oase , articulate la un capăt cu oasele gambei , iar la celălalt cu oasele metatarsului . 2. Parte terminală a piciorului insectelor , formată din 1 - 5 segmente și terminată de obicei cu una sau două gheare . 3. Scheletul fibro - cartilaginos al
... VERTEBRÁT , - Ă , vertebrați , - te , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre animale ) Care are vertebre și schelet osos ( sau cartilaginos ) intern . 2. S . n . ( La pl . ) Încrengătură de animale cu corpul diferențiat în cap , trunchi și coadă , cu schelet