Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SANCȚIONA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru SANCȚIONA.

SANCȚIONARE

... SANCȚIONÁRE , sancționări , s . f . Acțiunea de a sancționa și rezultatul ei . [ Pr . : - ți - o - ] - V. sancționa

 

AVERTISMENT

AVERTISMÉNT , avertismente , s . n . 1. Înștiințare prealabilă , prevenire , semnal ( asupra unui risc sau a unei primejdii ) . 2. Sancțiune administrativă aplicată unui angajat pentru o abatere disciplinară și prin care se atrage atenția acestuia că va fi sancționat mai aspru la o nouă

 

CONTRAVENȚIE

CONTRAVÉNȚIE , contravenții , s . f . Călcare a dispozițiilor unei legi , a unui regulament etc . , care , având un grad redus de pericol social , este sancționată cu o pedeapsă ușoară . [ Var . : ( înv . ) contravențiúne s .

 

CORECȚIONAL

CORECȚIONÁL , - Ă , corecționali , - e , adj . Care sancționează un delict , care privește o

 

CRIMĂ

CRÍMĂ , crime , s . f . Infracțiune care reprezintă un grad ridicat de pericol și pe care legea o sancționează cu pedepsele cele mai mari ; spec .

 

DELICT

DELÍCT , delicte , s . n . Fapt nepermis de legea penală ; infracțiune de mai mică gravitate , care se sancționează cu amendă penală sau cu închisoare

 

FAULT

FÁULT , faulturi , s . n . ( La unele jocuri sportive ) Act nesportiv ( lovire intenționată , trântire , împingere etc . ) comis de un jucător asupra adversarului și sancționat de arbitru . [ Pr . : fa -

 

INFRACȚIUNE

INFRACȚIÚNE , infracțiuni , s . f . Faptă care prezintă pericol social , constând în încălcarea unei legi penale , în săvârșirea , cu vinovăție , a unei abateri de la legea penală , și care este sancționată de lege . [ Pr . : - ți -

 

MORALĂ

MORÁLĂ , morale , s . f . 1. Ansamblul normelor de conviețuire , de comportare a oamenilor unii față de alții și față de colectivitate și a căror încălcare nu este sancționată de lege , ci de opinia publică ; etică . 2. Disciplină științifică care se ocupă cu normele de comportare a oamenilor în societate ; ( concr . ) carte care cuprinde aceste norme ; etică . 3. ( Fam . ) Dojană ,

 

PENALITATE

PENALITÁTE , penalități , s . f . 1. Faptul de a fi pasibil de o pedeapsă judiciară ; p . ext . pedeapsă judiciară aplicată cuiva . 2. Faptul de a fi pasibil de o despăgubire ; p . ext . despăgubire , amendă . 3. ( Sport ) Abatere a unui sportiv , în cadrul unei competiții , sancționată de arbitru conform regulamentului de joc : p . ext . sancțiune aplicată în urma comiterii acestei

 

PENALIZA

... vb . I . Tranz . 1. A prevedea sau a aplica cuiva o anumită sancțiune penală ; a pena , a sancționa . 2. A prevedea sau a cere cuiva o anumită despăgubire ; a amenda . 3. A aplica unui sportiv ...

 

   Următoarele >>>