Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SACRIFICA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru SACRIFICA.

SACRIFICARE

... SACRIFICÁRE , sacrificări , s . f . Acțiunea de a ( se ) sacrifica . - V. sacrifica

 

ÎNJUNGHIETOR

ÎNJUNGHIETÓR , - OÁRE , înjunghietori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . Care înjunghie , ucide , omoară , sacrifică ; ( pop . ) junghietor . 2. S . m . Persoană care înjunghie animale ; ( pop . ) junghietor . 3. S . n . Altar pe care se face sacrificarea ; ( pop . ) junghietor . [ Pr . : - ghi - e - ] - Înjunghia + suf . -

 

ALTAR

ALTÁR , altare , s . n . 1. Parte a bisericii , despărțită de naos prin catapeteasmă , în care se oficiează liturghia . 2. Ridicătură din piatră , pământ sau lemn pe care , în antichitate , se aduceau jertfe zeilor . 3. ( În expr . ) Pe altarul patriei = ( sacrificându - se , făcând totul ) pentru patria sa . 4. ( Tehn . ) Perete de material refractar situat în spatele unui focar pentru a dirija

 

AUGUR

AUGÚR , auguri , ( 1 ) s . m . , augure , ( 2 ) s . n . ( În antichitatea romană ) 1. S . m . Preot căruia i se atribuia facultatea de a prevesti viitorul sau de a interpreta voința zeilor după zborul și cântecul păsărilor sau după măruntaiele animalelor sacrificate . 2. S . n . Prevestire făcută de auguri ( 1 ) ;

 

HOLOCAUST

HOLOCÁUST , holocausturi , s . n . 1. ( În antichitate ) Jertfă adusă zeilor , în care animalul sacrificat era ars în întregime . 2. Ucidere ( prin ardere ) a unui foarte mare număr de oameni . [ Pr . : - ca - ust . - Var . : olocáust s .

 

JERTFĂ

JÉRTFĂ , jertfe , s . f . 1. ( În unele ritualuri religioase ) Ceea ce se aducea ca dar divinității ( mai ales vietăți sacrificate pe altar ) ; ofrandă . 2. Sacrificiu , jertfire . 3. ( Pop . ) Prisos , belșug ( de bucate , vin etc . ) Din sl . �r ?

 

JERTFI

... JERTFÍ , jertfesc , vb . IV . 1. Tranz . A aduce ( o ) jertfă ( 1 ) . 2. Tranz . și refl . A ( se ) sacrifica

 

KAMIKAZE

KAMIKÁZE s . m . invar . , s . n . 1. S . m . invar . Luptător ( japonez ) care se sacrifică într - o acțiune de atac . 2. S . n . Avion de luptă încărcat cu exploziv , pilotat de un kamikaze ( 1 ) , care cădea asupra țintei , folosit de japonezi în al II - lea război

 

MUCENIC

MUCENÍC^2 , - Ă , mucenici , - ce , subst . 1. S . m . și f . Martir din primele timpuri ale creștinismului ; p . gener . persoană care suferă , care se sacrifică pentru ideile , convingerile sale . 2. S . m . pl . Sărbătoare creștină pentru pomenirea a patruzeci de martiri , care se prăznuiește la 9 martie . MUCENÍC^1 , mucenici , s . m . ( Pop . ; de obicei la pl . ) Un fel de colăcel ( împletit în formă de 8 ) preparat din aluat copt sau fiert , cu nuci și cu zahăr sau cu miere , care se mănâncă în ziua de 9

 

SÂNGERARE

SÂNGERÁRE , sângerări , s . f . 1. Faptul de a sângera ; sângerat ^1 , sângerătură . 2. Proces tehnologic de recoltare a sângelui animalelor sacrificate ( la abator ) pentru a fi valorificat . 3. ( Tehn . ) Operație de găurire a unei ancore de lemn pentru a lăsa să se scurgă apa din

 

   Următoarele >>>