Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REMUNERA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru REMUNERA.
REMUNERÁȚIE , remunerații , s . f . Retribuție , plată ,
... REMUNERÁRE , remunerări , s . f . Acțiunea de a remunera și rezultatul ei ; remunerație . - V. remunera
CÚMUL , cumuluri , s . n . Deținere de către o persoană a mai multor funcții sau atribuții ( remunerate ) în același timp . [ Acc . și :
CUMULÁ , cumulez , vb . I . Tranz . 1. A deține în același timp mai multe funcții sau atribuții ( remunerate ) . 2. A face un singur tot din două sau mai multe situații , sume de bani
CUMULÁRD , - Ă , cumularzi , - de , s . m . și f . Persoană care deține mai multe funcții sau atribuții ( remunerate ) în același
... unei consumații etc . 2. Tranz . A răsplăti cu bani o muncă efectuată , un serviciu prestat etc . ; a retribui , a remunera
REMUNERATÓRIU , - IE , remuneratorii , adj . Care remunerează ; care aduce câștig , folos ; folositor ,
... RETRIBUÍ , retríbui , vb . IV . Tranz . A plăti cuiva o sumă de bani pentru o muncă prestată ; a remunera
SLÚJBĂ , slujbe , s . f . I. 1. Îndeletnicire de oarecare durată și limitată la un orar de lucru , pe care cineva o are ca angajat la o întreprindere de stat sau particulară și care este remunerată cu o anumită sumă de bani ; serviciu , funcție , post . 2. ( Rar ) Misiune , sarcină , însărcinare . II. Îndeplinire solemnă de către preot a ritualurilor prevăzute în canoanele bisericești pentru anumite ocazii și sărbători ; oficiere ; serviciu religios , serviciu