Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROBABILITATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru PROBABILITATE.

PROBABILISTIC

... PROBABILÍSTIC , - Ă , probabilistici , - ce , adj . 1. Cu caracter de probabilitate

 

PROBABILIST

PROBABILÍST , - Ă , probabiliști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține probabilismului , privitor la probabilism . 2. Adj . Care folosește calculul probabilităților . 3. S . m . și f . Matematician specialist în calculul

 

ACTUARIAT

ACTUARIÁT s . n . Totalitatea operațiilor și normelor pe baza cărora , folosind teoria probabilităților și statistica matematică , se efectuează calcule financiare ( privitoare mai ales la asigurări ) . [ Pr . : - tu - a - ri - at ] - Actuar + suf . -

 

BIOMETRIE

BIOMETRÍE s . f . Știință care aplică la animalele vii metodele statisticii și ale calculului probabilităților . [ Pr . : bi -

 

COMBINATORIE

COMBINATÓRIE , combinatorii , adj . Analiză combinatorie ( În sintagma ) = capitol din calculul probabilităților care studiază aranjamentele , permutările și

 

EVENIMENT

EVENIMÉNT , evenimente , s . n . 1. Întâmplare importantă , fapt de mare însemnătate . 2. ( În teoria informației ) Orice fenomen local și instantaneu sau stare locală și instantanee . 3. ( Mat . ) Noțiune de bază din domeniul teoriei probabilităților , care exprimă producerea sau neproducerea unui fenomen în cadrul unui

 

EXPECTATIVĂ

EXPECTATÍVĂ , expectative , s . f . Așteptare bazată pe anumite drepturi , promisiuni , probabilități sau calcule ; neintervenție în anumite chestiuni sau situații , și așteptarea unui moment potrivit ;

 

PUTEA

PUTEÁ , pot , vb . II . Tranz . 1. A fi în stare , a avea puterea , a se simți capabil de a înfăptui un lucru . 2. A avea posibilitatea , mijloacele , condițiile necesare sau ocazia de a înfăptui , de a face ceva , a - i fi ceva cu putință . 3. A exista posibilitatea sau probabilitatea , a fi posibil , a fi cu putință ca un lucru să se întâmple . 4. A avea voia , dreptul de a face ceva . 5. A avea motive , a avea justificare , a fi îndreptățit să facă , să spună , să creadă ceva . 6. A fi indicat , nimerit , potrivit , a fi bine să . . . , a fi cazul să , . . ; a se cuveni , a se cădea . [ Prez . ind . și : ( pop . )

 

STOCASTIC

STOCÁSTIC , - Ă , stocastici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre fenomene ) Care se produce întâmplător , care este legat de hazard . 2. S . f . ( Mat . ) Aplicare a calcului probabilităților la rezultatele obținute prin statistică . [ Var . : stohástic , - ă adj . , s .