Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PREOȚEȘTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru PREOȚEȘTE.

CIN

CIN ^2 , cinuri , s . n . ( Înv . și reg . ) Luntre mică ( pescărească ) . CIN ^1 , cinuri , s . n . ( Înv . ) 1. ( În societatea medievală ) Poziție socială înaltă . 2. Ordin preoțesc sau călugăresc ;

 

COLEGIU

COLÉGIU , colegii , s . n . 1. Organ de conducere colectivă a ministerelor și a altor organe centrale ale administrației de stat sau a anumitor întreprinderi ori instituții , care examinează și hotărăște asupra problemelor de competența acestora . 2. Colectiv de judecători cu atribuții speciale pe lângă unele organe de jurisdicție . Colegiu penal . Colegiu civil . Colegiu disciplinar . 3. Organizație de liber - profesioniști alcătuită cu scopul de a apăra interesele profesionale ale membrilor ei . 4. Reuniune de persoane egale în funcție . Colegiu de cardinali . Colegiu preoțesc . 5. Categorie electorală ( în unele state ) stabilită după avere sau ocupație . 6. Instituție de învățământ mediu sau superior , cu internat , în unele

 

DIACON

DIÁCON , diaconi , s . m . Membru al clerului aflat pe prima treaptă a ierarhiei preoțești . [ Pr . : di -

 

DUHOVNICESC

DUHOVNICÉSC , - EÁSCĂ , duhovnicești , adj . Al duhovnicului , privitor la duhovnic ; p . gener . preoțesc . - Duhovnic + suf . -

 

MINTIE

MINTÍE , mintii , s . f . ( Reg . ) 1. Haină lungă , de obicei îmblănită . 2. Anteriu (

 

PĂSTORESC

PĂSTORÉSC , - EÁSCĂ , păstorești , adj . 1. Care aparține păstorilor ( 1 ) , privitor la păstori sau la viața de păstor ; pastoral . 2. Fig . Preoțesc . - Păstor + suf . -

 

POPESC

POPÉSC , - EÁSCĂ , popești , adj . ( Pop . ) Care aparține unui popă ( 1 ) , propriu , caracteristic unui popă , de popă ;

 

PREOȚESC

PREOȚÉSC , - EÁSCĂ , preoțești , adj . Care aparține preotului , referitor la preot ; popesc . [ Pr . : pre - o - ] - Preot + suf . -

 

PREOȚI

PREOȚÍ , preoțesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face preot ; a ( se ) popi , a ( se ) hirotonisi . 2. Intranz . ( Înv . ) A exercita funcția de preot ; a păstori . [ Pr . : pre -

 

REVERENDĂ

REVERÉNDĂ , reverende , s . f . Haină preoțească ( catolică ) lungă și neagră ;

 

SACERDOTAL

SACERDOTÁL , - Ă , sacerdotali , - e , adj . ( Livr . ) Preoțesc ; p . ext . sacru ,

 

   Următoarele >>>