Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRECIPITA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru PRECIPITA.

PRECIPITAT

PRECIPITÁT^2 , - Ă , precipitați , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care se produce sau acționează în mare grabă , cu repeziciune ; grăbit , zorit . 2. ( Despre substanțe solide dizolvate într - un lichid ) Depus la fund , separat în masa soluției ( prin precipitare ) . - PRECIPITÁT^1 , precipitate , s . n . Substanță solidă care se separă dintr - o soluție prin

 

PRECIPITAȚIE

PRECIPITÁȚIE , precipitații , s . f . 1. Precipitare . 2. Vapori de apă condensați care cad din atmosferă pe suprafața pământului sub formă de ploaie , ceață , brumă , zăpadă , grindină etc . [ Var . : precipitațiúne s .

 

PRECIPITAȚIUNE

PRECIPITAȚIÚNE s . f . v .

 

PRECIPITABIL

... PRECIPITÁBIL , - Ă , precipitabili , - e , adj . ( Despre anumite substanțe ) Care ( se ) poate precipita

 

PRECIPITARE

... PRECIPITÁRE , precipitări , s . f . Acțiunea de a ( se ) precipita și rezultatul ei ; precipitație . - V. precipita

 

ȚUȘTI

ȚUȘTI interj . Cuvânt care sugerează mișcarea bruscă și precipitată a unei ființe care sare , care țâșnește ( de ) undeva . [ Var . : țâști , țâșt interj . ] -

 

HARDPAN

HÁRDPAN , hardpane , s . n . Strat impermeabil pe care nu - l pot străbate rădăcinile plantelor , format din hidroxizi de fier și alți coloizi care se

 

PRECIPITABILITATE

... PRECIPITABILITÁTE s . f . Proprietate a unor substanțe ( chimice ) de a ( se ) putea precipita

 

REPEZITURĂ

REPEZITÚRĂ , repezituri , s . f . ( Rar ) Mișcare rapidă , precipitată ; goană , fugă . - Repezi + suf . -

 

ROPOT

RÓPOT , ropote , s . n . 1. Zgomotul produs de loviturile dese ale copitelor unui cal care aleargă . 2. Zgomot produs de căderea precipitată a ploii sau a grindinei ; ploaie torențială de scurtă durată sau grindină abundentă venită pe neașteptate . 3. Izbucnire ( repetată ) de aplauze ; zgomotul produs de aceste aplauze . 4. Mișcare săltăreață ( și zgomotoasă ) de învârtire la unele dansuri

 

   Următoarele >>>