Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLĂTIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 130 pentru PLĂTIT.

PLĂTIBIL

... PLĂTÍBIL , - Ă , plătibili , - e , adj . Care este de plată , care trebuie plătit , care poate fi plătit . - Plăti

 

CUMPĂRA

CUMPĂRÁ , cúmpăr , vb . I . Tranz . 1. A intra în posesiunea unui lucru , plătind contravaloarea lui cu bani . 2. Fig . A câștiga de partea sa pe cineva , plătindu - l ; a

 

DIURNĂ

DIÚRNĂ , diurne , s . f . 1. Indemnizație plătită cuiva pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în altă localitate în interes de serviciu . 2. Sumă zilnică plătită unui ziler . [ Pr . : di -

 

PLĂTIRE

... PLĂTÍRE , plătiri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a ( se ) plăti și rezultatul ei . - V. plăti

 

PLĂTITOR

... PLĂTITÓR , - OÁRE , plătitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care efectuează o plată , care plătește ; platnic . - Plăti

 

PLATNIC

PLÁTNIC , - Ă , platnici , - ce , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care plătește , care trebuie să plătească ;

 

VAMEȘ

VÁMEȘ , vameși , s . m . 1. Funcționar însărcinat cu controlul și cu taxarea mărfurilor care trec prin vamă . 2. Persoană care lua în arendă dările pe care trebuia să le plătească cetățenii Romei și locuitorii Imperiului Roman . 3. ( În credințele populare ) Ființă imaginară care păzește vămile văzduhului și căreia sufletul mortului îi plătește vamă ca să poată trece spre

 

ÎMPLINI

... sau a ajunge la îndeplinire , a ( se ) realiza , a ( se ) îndeplini . 6. Tranz . A achita , a plăti . 7. Tranz . ( Reg . ; în expr . ) A o împlini ( cu cineva ) = a o păți ( cu cineva ) , v . păți . ( Refl . ) I s - a ...

 

ÎNTRU

... de timp ) 1. ( Arată momentul , răstimpul , epoca în care se petrece o acțiune ) Într - un timp scurt . 2. ( Arată timpul cât durează o acțiune ) Va plăti datoria într - un an . III. ( Înv . ; introduce un complement circumstanțial de scop ) Iese întru întâmpinarea musafirului . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) A ...

 

ȚIGĂNĂRIT

ȚIGĂNĂRÍT s . n . ( Înv . ) Impozit care se plătea de către cei care aveau în posesiune țigani robi . - Țigan + suf . -

 

ABONAMENT

ABONAMÉNT , abonamente , s . n . Convenție prin care , în schimbul unei sume , o persoană obține , pe o anumită perioadă , dreptul de a folosi anumite servicii publice , de a asista la spectacole , de a călători cu mijloace publice de transport , de a primi o revistă , un ziar etc . ; ( concr . ) înscris care atestă această convenție ; sumă plătită pentru obținerea acestui drept . Abonament la

 

   Următoarele >>>