Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIS
Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru PIS.
PISĂGÍ , pisăgesc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A
PISĂLÓG , - OÁGĂ , pisălogi , - oage s . n . , adj . 1. S . n . Unealtă casnică ( de lemn , de metal , de piatră etc . ) de obicei rotunjită cu o măciucă la un capăt sau la amândouă , cu care se pisează ceva în piuliță sau în piuă ; pilug . 2. Adj . ( Fam . ; adesea substantivat ) Care plictisește pe cineva cu repetarea aceluiași lucru , cu insistențele . - Pisa + suf . -
PISĂLOGÍ , pisălogesc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A plictisi pe cineva cu repetarea aceluiași lucru , cu insistențele ; a pisa (
PISĂGEÁLĂ s . f . ( Fam . ) Faptul de a
PISĂLOGEÁLĂ , pisălogeli , s . f . ( Fam . ) Faptul de a pisălogi ; vorbire care plictisește , sâcâială , cicăleală . - Pisălogi + suf . -
... PÂS interj . v . pis
... a sarcinilor ; cărucior de macara . 3. Mănunchi de sârme de oțel , folosit pentru curățarea de noroi sau de pământ a utilajelor de foraj . - Pis
... PISÓI , pisoi , s . m . Pui de pisică , pisic ; ( în special ) cotoi . - Pis