Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIATRĂ PREȚIOASĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru PIATRĂ PREȚIOASĂ.

PIETRĂRIE

... PIETRĂRÍE^2 , pietrării , s . f . Meseria pietrarului ( 1 ) . - Pietrar + suf . - ie . PIETRĂRÍE^1 , pietrării , s . f . 1. Carieră de piatră . 2. Grămadă , morman de pietre ; loc pietros . 3. ( Rar ) Mulțime de pietre prețioase . - Piatră

 

NESTEMATĂ

... NESTEMÁTĂ , nestemate , adj . Piatră nestemată ( în sintagma ) ( și substantivat , f . ) = mineral rar , cu aspect atrăgător și duritate mare , folosit mai ales pentru podoabe ; piatră prețioasă , piatră

 

PAFTA

... PAFTÁ , paftale , s . f . 1. Încheietoare ornamentală la haine sau la cingători , lucrată de obicei din metal ( prețios

 

SOLITAR

... SOLITÁR , - Ă , solitari , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care se găsește singur ; izolat , singuratic . 2. S . n . Piatră prețioasă ( în special diamant de mare valoare ) montată singură la o bijuterie ( sau ieșind în evidență într - o montură dintr - un grup de pietre mai ...

 

CABOȘON

... CABOȘÓN , caboșoane , s . n . 1. Piatră prețioasă sau semiprețioasă fără fațete , fixată într - o montură de metal . 2. ( Arhit . ) Ornament mic de piatră

 

ȘLEFUI

ȘLEFUÍ , șlefuiesc , vb . IV Tranz . 1. A prelucra o suprafață dură prin frecare , pilire , tăiere sau rindeluire , pentru a o netezi sau pentru a - i da o anumită formă ; a lustrui . 2. A tăia suprafața unei pietre ( prețioase ) în fațete fine ( pentru a - i mări valoarea și

 

ȘLEFUIT

ȘLEFUÍT^2 , - Ă , șlefuiți , - te , adj . 1. Cizelat , lustruit . 2. ( Despre pietre prețioase , cristale ) Cu suprafața tăiată în fațele fine care se întretaie între ele . - ȘLEFUÍT^1 s . n . Șlefuire . - V.

 

ACVAMARIN

... ACVAMARÍN s . n . Varietate limpede de beril de culoare albastru - deschis sau verzuie , folosită ca piatră

 

BERIL

... BERÍL , beriluri , s . n . Piatră

 

BIJUTERIE

BIJUTERÍE , bijuterii , s . f . Obiect de podoabă făcut din metal nobil ( și pietre prețioase ) ;

 

BIZOTA

BIZOTÁ , bizotez , vb . I . Tranz . A șlefui oblic muchiile unei oglinzi , ale unei pietre prețioase

 

   Următoarele >>>