Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARADA
Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru PARADA.
DEFILÁ , defilez , vb . I . Intranz . ( Despre trupe sau despre o mulțime ) A trece în pas cadențat în coloană ( de marș ) prin față comandanților sau reprezentanților autorităților , pentru a da onorul , cu ocazia unei parade , a unei serbări sau a unei inspecții ; ( despre persoane , cortegii ) a trece în șir ( prin față
ORB ^1 s . n . ( În sintagma ) Orbul găinilor ( sau găinii ) = numele popular al unei boli de ochi care se manifestă prin imposibilitatea de a vedea seara după apusul soarelui ; p . ext . miopie . ORB ^2 , OÁRBĂ , orbi , oarbe , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Lipsit de simțul văzului , care nu vede ( deloc ) . 2. Fig . Care nu admite alte păreri , 3. Fig . Care pare să acționeze fără discernământ ; a cărui rațiune e întunecată , tulburată de o pasiune , lipsit de clarviziune ; p . ext . de temut , fioros . 4. Fig . Lipsit de lumină ; întunecos , întunecat . 5. ( În sintagmele ) Fereastră oarbă sau geam orb = adâncitură în perete , de forma unei ferestre , făcută cu scop arhitectonic . Sobă oarbă = motiv ornamental de forma unei sobe ; sobă care are gura în a doua cameră . Dușumea oarbă = dușumea de scânduri brute așezate distanțat , peste care se montează parchetul . Cartuș orb = cartuș fără proiectil , folosit la exerciții , la parade , la demonstrații etc . Cameră oarbă = cameră fără ferestre , destinată unor scopuri speciale ( în fizică , în medicină etc . ) . Puț orb = puț de mină care nu are ieșire directă la
PARÁDĂ , parade , s . f . 1. Festivitate militară la care defilează trupele ; defilare a trupelor cu prilejul acestei festivități ; p . ext . alai , ceremonie ; solemnitate , pompă . 2. Mișcare sau ansamblu de mișcări prin care un sportiv ( scrimer , boxer etc . ) parează o lovitură a adversarului și încearcă să dea o ripostă . [ Var . : ( înv . și reg . ) : parádie s .
SOITÁR , soitari , s . m . Fiecare dintre cei patru măscărici ai domnilor ( fanarioți ) din țările românești , care însoțeau pe domn la parade , la petreceri etc . [ Var . : ( înv . ) suitár s .
TRIBÚNĂ , tribune , s . f . 1. Construcție din lemn , din beton , din piatră etc . , de obicei cu mai multe rânduri de bănci așezate în amfiteatru , de unde spectatorii pot privi desfășurarea unei festivități , a unei parade , a unei competiții etc . ; p . restr . fiecare dintre cele două laturi lungi ale acestei construcții ( având cea mai bună vizibilitate ) . 2. Loc înălțat , platformă , estradă pe care stă cel ce vorbește în fața