Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PALATALĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru PALATALĂ.

PALATAL

PALATÁL , - Ă , palatali , - e , adj . 1. ( Anat . ) Relativ la palat ^1 , care aparține palatului ^1 , din regiunea palatului ^1 , palatin ^2 . 2. ( Fon . ) Care se produce în regiunea palatului ^1 ; spec . ( despre sunete ) care se articulează prin atingerea sau apropierea dosului limbii de cerul -

 

C

C s . m . invar . A cincea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( consoană semioclusivă prepalatală surdă ( 2 ) în grupurile ce , ci , oclusivă palatală ( 2 ) surdă în grupurile che , chi și oclusivă velară surdă în celelalte poziții ) . [ Pr . :

 

DEPALATALIZA

... DEPALATALIZÁ , pers . 3 depalatalizează , vb . I. Refl . ( Fon . ; despre consoane ) A - și pierde caracterul palatal

 

DEPALATALIZAT

... DEPALATALIZÁT , - Ă , depalatalizați , - te , adj . Care și - a pierdut caracterul palatal

 

DUR

... și magneziu ) peste limita admisă pentru apele potabile industriale . 3. ( În sintagma ) Consoană dură = consoană a cărei articulație nu conține nici un element palatal

 

G

G s . m . invar . A noua literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( consoană semioclusivă prepalatală sonoră ( 4 ) când este urmată de e sau i ; oclusivă palatală ( 2 ) sonoră în grupurile ghi și ghe ; oclusivă velară sonoră în toate celelalte poziții ) . [ Pr . :

 

H

H s . m . invar . A zecea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( consoană fricativă laringală , velară sau palatală (

 

K

K s . m . invar . A paisprezecea literă a alfabetului limbii române , folosită în scrierea numelor proprii și în neologisme cu caracter internațional ; sunete notate cu această literă : a ) consoană oclusivă palatală ( 2 ) surdă ( 2 ) , cu valoarea grupului de litere ch înainte de e și i ; b ) consoană oclusivă velară surdă , cu valoarea literei c . [ Pr . :

 

PALATALIZA

PALATALIZÁ , palatalizez , vb . I . Tranz . și refl . ( Fon . ) A ( se ) transforma într - o consoană palatală (

 

PALATALIZARE

PALATALIZÁRE , palatalizări , s . f . ( Fon . ) Faptul de a ( se ) palataliza ; modificare fonetică prin care o consoană oarecare devine palatală ( 2 ) . - V.

 

PALATIN

... provincii în Germania sau în Polonia medievală ; vicerege în Ungaria medievală ; persoană care avea unul dintre aceste titluri . PALATIN ^2 , - Ă , palatini , - e , adj . ( Anat . ) Palatal

 

   Următoarele >>>