Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBLIGAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 59 pentru OBLIGAT.

OBLIGA

OBLIGÁ , oblíg , vb . I . 1. Tranz . A constrânge , a sili ( pe cineva la ceva ) ; a impune . 2. Tranz . și refl . A ( se ) îndatora . 3. Refl . A se angaja , a - și lua o sarcină , o

 

OBLIGĂ

ÓBLIGĂ , obligi , s . f . ( Înv . ) Cambie , poliță ^

 

OBLIGAȚIE

OBLIGÁȚIE , obligații , s . f . 1. Datorie , sarcină , îndatorire . 2. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane , care le sunt îndatorate , să dea , să facă sau să nu facă ceva . 3. Hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor și - i dă dreptul de a primi , pentru suma împrumutată , un anumit venit fix sub formă de dobândă . [ Var . : obligațiúne s .

 

OBLIGAȚIUNE

OBLIGAȚIÚNE s . f . v .

 

ÎNDATORA

... ÎNDATORÁ , îndatorez , vb . I . 1. Tranz . A obliga , a impune ca o datorie . 2. Tranz . A obliga pe cineva la recunoștință printr - un ajutor dat la nevoie . 3. Refl . A face datorii ; a se împrumuta ; a se ...

 

OBLIGARE

... OBLIGÁRE , obligări , s . f . Faptul de a obliga . - V. obliga

 

ÎNDATORAT

ÎNDATORÁT , - Ă , îndatorați , - te , adj . 1. Dator ( cu bani ) . 2. Obligat la ceva , recunoscător pentru ceva . [ Var . : îndatorít , - ă

 

ȚINE

... Pop . ) A ( se ) considera , a ( se ) socoti , a ( se ) crede . Te țineam mai tânăr ! X. Tranz . ( Pop . ) A obliga

 

ACCEPT

ACCÉPT , accepte , s . n . Consimțământ scris de pe o poliță , prin care o persoană , desemnată de emitentul poliței , se obligă să achite beneficiarului , la scadență , suma de bani din

 

ALIANȚĂ

ALIÁNȚĂ , alianțe , s . f . 1. Înțelegere politică între două sau mai multe state , pe bază de tratat , prin care statele respective se obligă să acționeze în comun sau să se ajute în anumite împrejurări , în special în caz de război ori al unui atac îndreptat de alte state împotriva unuia dintre statele aliate . 2. ( În sintagma ) Rudă prin alianță = persoană devenită , prin contractarea unei căsătorii , rudă cu rudele soției sau ale

 

   Următoarele >>>