Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUZICAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 426 pentru MUZICAL.

DECRESCENDO

... lucrări muzicale ) Descrescând , scăzând treptat în intensitate ; diminuendo . 2. S . n . Scădere progresivă a intensității sunetelor produse cu vocea sau de un instrument muzical

 

DIAPAZON

... instrumentelor muzicale sau la indicarea tonului pentru un ansamblu coral . 2. ( Adesea fig . ) Totalitatea sunetelor pe care le poate produce vocea omenească sau un instrument muzical

 

FANFARĂ

... FANFÁRĂ , fanfare , s . f . 1. Ansamblu muzical ( militar ) format din persoane care cântă la instrumente de suflat ( din alamă ) și de percuție . 2. ( Rar ) Instrument muzical

 

FILARMONIC

FILARMÓNIC , - Ă , filarmonici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care se referă la activitatea de răspândire a culturii muzicale prin concerte , recitaluri , spectacole muzicale . 2. S . f . Instituție ( de stat ) care deține rolul principal în viața de concert și în dezvoltarea culturii muzicale a unei țări , cuprinzând toate aspectele artei interpretative și toate formele de manifestare

 

FIORITURĂ

... FIORITÚRĂ , fiorituri , s . f . Ornament muzical constând dintr - o notă sau dintr - un grup de note , indicate de obicei cu semne muzicale mai mici decât cele obișnuite , care se adaugă la ...

 

ILUSTRAȚIE

... s . f . 1. Imagine desenată sau fotografiată destinată să explice sau să completeze un text . 2. ( În sintagma ) Ilustrație muzicală = a ) acompaniament , fond muzical sau efecte sonore care însoțesc un film mut , un spectacol de teatru , o evocare literară etc . ; b ) fragmente sau bucăți muzicale executate ca exemplificări la ...

 

INTERLUDIU

... INTERLÚDIU , interludii , s . n . Episod muzical care face legătura între două momente mai importante ale unei opere muzicale ; p . ext . piesă muzicală care leagă între ele două momente ale unei lucrări ...

 

SIMFONIE

SIMFONÍE , simfonii , s . f . 1. ( În trecut ) Ansamblu de sunete consonante sau de sunete muzicale ; compoziție muzicală instrumentală ( cu soliști , cor ) ; ( sens curent ) compoziție muzicală amplă pentru orchestră , care cuprinde de obicei trei sau patru părți . 2. Fig . Ansamblu ( armonios ) de elemente care concură la producerea unui anumit efect ; spec . îmbinare armonioasă de

 

ACORDIC

ACÓRDIC , - Ă , acordici , - ce , adj . , s . f . 1. ( Despre sunete muzicale ) Care intră în componența acordului . 2. S . f . Disciplină care studiază diferitele acorduri muzicale . - Acord + suf . -

 

ACORDOR

ACORDÓR^2 , acordori , s . m . Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale . ACORDÓR^1 , acordoare , s . n . Unealtă care servește la acordarea unor instrumente muzicale , în special a

 

   Următoarele >>>