Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MINIMUL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru MINIMUL.

MINIM

MÍNIM^2 , - Ă , minimi , - e , adj . , s . f . 1. Adj . Care are dimensiunile , durata , intensitatea , valoarea etc . cea mai mică ; foarte mic , neînsemnat , neglijabil , minimal . 2. S . f . Spec . Cea mai mică valoare pe care o poate avea , într - un anumit interval , o funcție sau o cantitate variabilă . 3. S . f . Categorie de greutate la box pentru juniorii între 42 și 45 kg . MÍNIM^1 , minimuri , s . n . Minimum (

 

GLISANT

GLISÁNT , - Ă , glisanți , - te , adj . ( Tehn . ; despre o suprafață ) Pe care poate aluneca un corp ( printr - o frecare minimă ) ; ( despre o piesă ) care alunecă ( printr - o frecare minimă ) de - a lungul altei piese cu care se află în

 

MINIMUM

... MÍNIMUM s . n . , adv . 1. S . n . Punct , limită , fază reprezentând extrema inferioară . 2. S . n . Cea mai mică cantitate , valoare , intensitate ; minim ^1 . 3. Adv . În cantitatea , timpul , spațiul minim

 

AGROMINIM

AGROMÍNIM s . n . ( Ieșit din uz ) Totalitatea lucrărilor agronomice minime , fixate pentru a fi aplicate în mod obligatoriu , în scopul creșterii producției

 

ANTIFORMANT

ANTIFORMÁNT , antiformanți , s . m . ( Fon . ) Zonă de minimă energie , situată între doi formanți

 

CONTRAST

CONTRÁST , contraste , s . n . 1. Opoziție puternică între două sau mai multe lucruri , stări , acțiuni etc . 2. Diferența dintre înnegrirea maximă și cea minimă a unei imagini

 

CRONAXIE

... CRONAXÍE s . f . Timpul minim în care are loc o excitație ; timpul în care un curent electric trebuie să parcurgă un nerv , un mușchi etc . , pentru a - l ...

 

CVORUM

... CVÓRUM , cvorumuri , s . n . Număr minim

 

DINAMIC

DINÁMIC , - Ă , dinamici , - ce , adj . , s . f . I. Adj . 1. ( Mec . ) De mișcare , de forță ; privitor la mișcare , la forță . 2. Plin de mișcare , de acțiune , activ ; care este în continuă ( și intensă ) mișcare , evoluție ; care se desfășoară rapid . II. S . f . 1. Parte a mecanicii care studiază legile mișcării corpurilor ținând seama de masele lor și de forțele care se exercită asupra lor . 2. ( Tehn . ) Raport între valorile maxime și minime ale unui semnal . 3. Dezvoltare intensă , schimbare continuă , bogăție de

 

ESTEZIOMETRIE

ESTEZIOMETRÍE , esteziometrii , s . f . ( Metodă de ) măsurare a sensibilității tactile prin stabilirea distanței minime la care vârfurile esteziometrului , aplicate pe piele , determină două senzații distincte . [ Pr . : - zi -

 

ETIAJ

ETIÁJ , etiaje , s . n . Nivel de referință al unui curs de apă , stabilit pe baza nivelurilor minime anuale pe o perioadă îndelungată de observație și în raport cu care se măsoară cotele apelor . [ Pr . : - ti -

 

   Următoarele >>>