Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MICROB
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 38 pentru MICROB.
FOCÁR , focare , s . n . 1. Punct în care se întâlnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic ( lentilă , oglindă , etc . ) pe care au căzut raze paralele . 2. ( Geom . ) Fiecare dintre cele două puncte din planul unei curbe ale căror distanțe până la punctele curbei dau o sumă , o diferență sau un produs constant . 3. Parte a cuptoarelor , a căldărilor de abur sau a instalațiilor de încălzit în care se produce arderea combustibilului . 4. ( Geol . ; în sintagmele ) Focar magmatic = bazin magmatic . Focar seismic = hipocentru . 5. Fig . Izvor , sediu principal , punct de concentrare și de răspândire ( a unor acțiuni , idei , sentimente etc . ) . 6. ( Med . ; în sintagma ) Focar de infecție = centru al unui proces inflamator , loc în care se colectează puroiul ; loc de unde se pot răspândi microbi provocatori de infecții ; p . ext . loc murdar , neîngrijit . 7. ( Înv . și pop . ) Fochist . - Foc ^1 + suf . - ar ( după fr .
FROTÍU , frotiuri , s . n . 1. Picătură de sânge , suspensie de microbi etc . întinse în strat subțire și omogen pe o lamă de sticlă pentru a fi examinate la microscop . 2. ( Pict . ) Strat subțire de culoare care lasă să se vadă în transparență firele
... GONOCÓC , gonococi , s . m . Microb
... și diaree , care duce la o puternică deshidratare a organismului . 2. Boală infecțioasă a păsărilor , cu evoluție gravă , provocată de un microb
IMUNITÁTE s . f . 1. Rezistență a organismului față de acțiunea microbilor patogeni sau a produșilor toxici ai acestora . 2. ( În societatea medievală ) Privilegiu acordat sau recunoscut la cerere , printr - un act al monarhului , stăpânilor de pământ de a judeca , de a strânge impozite , de a ridica la oaste etc . pe domeniile lor , fără amestecul reprezentanților puterii centrale . 3. Ansamblu de drepturi sau de privilegii de care se bucură unele categorii de
INCUBÁȚIE , incubații , s . f . 1. Proces de dezvoltare , naturală sau artificială , a embrionului de păsări sub influența anumitor factori fizici ( temperatură , umiditate etc . ) . 2. Timpul cuprins între primul contact al organismului cu microbii sau cu virușii unei boli și primele simptoame ale bolii provocate de aceștia . [ Var . : incubațiúne s .
INFÉCȚIE , infecții , s . f . 1. Proces rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în organism a unor agenți patogeni ( paraziți , microbi sau viruși ) și din reacția țesuturilor la acest atac , manifestată prin inflamații , supurații , cangrene etc . 2. Miros urât , duhoare , putoare ,
INFECTÁ , infectez , vb . I. 1. Refl . A contracta o infecție ( 1 ) , a face o infecție , a se umple cu substanțe sau germeni vătămători . 2. Tranz . A transmite microbi , a răspândi substanțe vătămătoare etc . ; a
... reduse , puțin evoluat și incomplet organizat , care nu - și poate realiza singur metabolismul și care se găsește ca parazit obligatoriu în celula vie . - Infra ^2 - + microb
LEUCOCÍTĂ , leucocite , s . f . Globulă albă din sânge , care are un rol important în protejarea organismului împotriva microbilor . [ Pr . : le - u - . - Var . : leucocít s .
MICROBICÍD , - Ă , microbicizi , - de , adj . , s . n . ( Substanță ) care distruge