Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru METRIC
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru METRIC.
MÉTRICĂ , metrice , s . f . ( Înv . și reg . ) Registru , condică ( de stare civilă ) ; certificat de naștere . [ Var . mítrică s .
ANAPÉST , anapești , s . m . ( În versificația greco - latină ) Unitate metrică formată din două silabe scurte urmate de una lungă ; ( în metrica modernă ) unitate metrică alcătuită din două silabe neaccentuate urmate de una
DACTÍL , dactili , s . m . ( În metrică modernă ) Picior de vers format dintr - o silabă accentuată urmată de două silabe neaccentuate ; ( în metrica greco - latină ) picior compus din trei silabe , prima lungă și celelalte două scurte . [ Pl . și : ( n . )
MĂSÚRĂ , măsuri , s . f . I. 1. Valoare a unei mărimi , determinată prin raportarea la o unitate dată ; măsurare , determinare . 2. Unitate convențională pentru măsurarea dimensiunilor , cantităților , volumelor etc . ; vas , aparat etc . care reprezintă această unitate convențională . Instrument ( sau aparat ) de măsură = instrument ( sau aparat ) cu care se măsoară . 3. Cantitate determinată , întindere limitată . 4. Cea mai mică diviziune care stă la baza organizării și grupării duratei sunetelor muzicale și care se notează printr - o fracție plasată la începutul primului portativ . 5. Unitate metrică compusă dintr - un anumit număr de silabe accentuate și neaccentuate sau ( în metrica antică ) dintr - un anumit număr de silabe lungi și scurte , care determină ritmul unui vers . 6. ( Fil . ) Categorie a dialecticii care reflectă legătura dintre cantitate și calitate , cuprinzând intervalul în limitele căruia schimbările cantitative pe care le suferă un anumit lucru sau fenomen nu duc la o transformare a calității lui . II. Fig . 1. ( Mai ales la pl . ) Dispoziție , procedeu , mijloc întrebuințat pentru realizarea unui anumit scop ; hotărâre , prevedere . 2. Capacitate ; valoare , putere , grad . 3. Limită , punct extrem până la care se poate concepe , admite sau până la care este posibil ceva ; moderație , cumpătare ,
ACATALÉCTIC , acatalectice , adj . Vers acatalectic ( În metrica greco - latină , în sintagma ) ( și substantivat n . ) = vers căruia nu - i lipsește nici o
... AEROFOTOGRAMMETRÍE s . f . Metodă a fotogrammetriei care măsoară , determină metric
AMFIBRÁH , amfibrahi , s . m . Unitate ritmică formată , în metrică antică , dintr - o silabă lungă precedată și urmată de două silabe
ANACREÓNTIC , - Ă , anacreontici , - ce , adj . 1. Care e compus în maniera poeziei erotice de curte a poetului grec antic Anacreon . 2. ( În sintagma ) Vers anacreontic = vers cu structură metrică des întilnită în poeziile atribuite lui Anacreon . [ Pr . : - cre -
ASCLEPIÁD , asclepiade , adj . Vers asclepiad ( În sintagma ) ( și substantivat , m . ) = vers din metrica antică , alcătuit dintr - un spondeu ( sau troheu ) , doi ( sau trei ) coriambi și un iamb . [ Pr . : - pi -
CATALÉCTIC , catalectice , adj . , s . n . Vers catalectic ( în metrica greco - latină ; în sintagma ) = vers care se termină printr - un picior