Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MANIFESTA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 287 pentru MANIFESTA.
MANIFÉST , - Ă , manifești , - ste , s . n . , adj . 1. Declarație prin care șeful statului , guvernul , un partid politic , o grupare literară etc . își face cunoscute în mod public programul , hotărârile , concepțiile , intențiile etc . ; text cu conținut politic , răspândit pentru a determina acțiuni imediate . 2. Adj . ( Adesea adverbial ) Vădit , clar , evident ;
MANIFESTÁȚIE , manifestații , s . f . 1. Demonstrație de masă ( pe străzile unui oraș ) ca dovadă a simpatiei sau a protestului față de un eveniment de interes general sau față de o persoană . 2. Manifestare ( 1 ) . [ Var . : manifestațiúne s .
MANIFESTAȚIÚNE s . f . v .
MANIFESTÁRE , manifestări , s . f . Acțiunea de a ( se ) manifesta și rezultatul ei . 1. Exteriorizare ( prin vorbe , fapte , acțiuni ) a gândurilor , sentimentelor , personalității etc . cuiva . 2. ( De obicei la pl . ) Acțiune , fapt prin care cineva sau ceva își manifestă existența , activitatea ; p . ext . realizare ,
OPTIMÍST , - Ă , optimiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care manifestă optimism ; care se bazează pe optimism , care denotă optimism . 2. S . m . și f . Persoană care manifestă
SPÍRIT , spirite , s . n . I. 1. Factor ideal al existenței ( opus materiei ) ; conștiință , gândire ; p . ext . minte , rațiune , intelect . 2. Persoană considerată sub raportul capacității sale intelectuale sau din punctul de vedere al însușirilor morale , de caracter etc . 3. ( La pl . ) Societatea în întregul ei , oamenii considerați ca purtători ai unor idei , ai unor preocupări intelectuale ; opinie publică . 4. Mod , fel de a gândi , de a se manifesta ; părere , concepție împărtășită de un grup de oameni , de o colectivitate . 5. Caracter specific , trăsătură caracteristică a ceva . 6. Înclinare , pornire , tendință care determină felul de a fi , de a gândi , de a se manifesta al cuiva . 7. Glumă , anecdotă , banc . II. Semn grafic în scrierea greacă , care , adăugat unui sunet , arată cum se pronunță sunetul respectiv din punctul de vedere al
ÎMPĂCIUITORÍST , - Ă , împăciuitoriști , - ste , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care manifestă împăciuitorism , care practică împăciuitorismul ; conciliator . [ Pr . : - du - i - ] - Împăciuitor + suf . -
ÎNCÉPE , încép , vb . III . 1. Tranz . A realiza prima parte dintr - o lucrare , dintr - o acțiune , dintr - o serie de lucrări sau de acțiuni . 2. Intranz . ( Despre stări , fenomene ) A se arăta , a se ivi , a se manifesta ( cu primele
ÎNCHINÁ , închín , vb . I . 1. Refl . A - și manifesta evlavia către divinitate prin practici religioase , specifice fiecărui cult . 2. Refl . A se pleca ( sau a - și pleca numai capul ) înaintea cuiva , în semn de respect , de devotament , de afecțiune sau ca simplu salut . 3. Refl . ( Înv . ) A recunoaște suzeranitatea cuiva ; a accepta să devină vasal . 4. Tranz . ( Înv . ) A dărui cuiva ceva în semn de evlavie , de supunere , de recunoștință . 5. Tranz . A
ȘOC , șocuri , s . n . 1. Ciocnire , izbire bruscă și violentă între două corpuri . 2. Tulburare generală , bruscă și violentă , a funcțiilor organismului ( provocată de o cauză exterioară variată ) , care se manifestă printr - un dezechilibru fizic și psihic ;