Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LINIE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 177 pentru LINIE.
GARÁJ , garaje , s . n . 1. Clădire sau încăpere ( special amenajată ) pentru adăpostirea ( și întreținerea ori repararea ) autovehiculelor . 2. ( în sintagma ) Linie de garaj = linie ferată pe care sunt dirijate vagoanele când trebuie să staționeze mai multă vreme într - o gară sau care face legătura între locul de încărcare și descărcare a vagoanelor și liniile pe care circulă efectiv
LINIÁR , - Ă , liniari , - e , adj . 1. Care este în formă de linie dreaptă ; format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale ( linie , compas etc . ) 2. ( Despre ecuații ) De gradul întâi ; ( despre funcții ) care conține o anumită variabilă exclusiv la puterea întâi . [ Pr . : - ni - ar . - Var . lineár , - ă ,
... LINIÉRE , linieri , s . f . Acțiunea de a linia și rezultatul ei . [ Pr . : - ni - e - ] - V. linia
LINIOÁRĂ , linioare , s . f . 1. Diminutiv al lui linie ; liniuță . 2. Liniuță de unire ; cratimă . 3. Fiecare dintre fragmentele unui metru pliabil . [ Pr . : - ni - oa - ] - Linie + suf . -
ÓBLU , OÁBLĂ , obli , oable , adj . , adv . I. Adj . 1. ( Pop . ) Care se prezintă ca o linie dreaptă ; fără cotituri , drept . 2. ( Despre mers ) Încet și uniform . II. Adv . ( Pop . ) În linie dreaptă ; drept ; p . ext . ( în legătură cu verbe de mișcare ) fară înconjur , fără ocol ,
... ÓFSAID , ofsaiduri , s . n . ( Sport ) Împrejurare , penalizată de arbitru , în care un jucător aflat în posesia mingii se găsește în zona pe care o formează linia ultimului jucător al echipei adverse și linia
ORIZÓNT , orizonturi , s . n . 1. Linie care reprezintă intersecția aparentă a suprafeței Pământului cu bolta cerească ; parte a cerului sau a Pământului pe care o mărginește această linie ; limită până la care ajunge vederea noastră ; zare . 2. ( Geol . ) Strat distinct din formația unui sol , care prezintă caracteristicile condițiilor climatologice în care s - a format acel sol . 3. ( În artele plastice și în teatru ) Fundal . [ Var . : ( înv . ) orizón , orizónte s .
RÁSTER , rastere , s . n . 1. Placă de sticlă pătrată sau rotundă , liniată special , folosită în tipografie ; sită fotografică . 2. Instrument pentru liniat portative , putând trage deodată cinci linii paralele . 3.
SCÁRĂ , scări , s . f . I. 1. Obiect ( de lemn , de fier , de frânghie etc . ) alcătuit din două părți laterale lungi și paralele , unite prin piese paralele așezate transversal la distanțe egale și servind pentru a urca și a coborî la alt nivel . 2. Element de construcție alcătuit dintr - un șir de trepte de lemn , marmură , piatră etc . ( cu balustradă ) , servind pentru comunicarea între etaje , între o clădire și exteriorul ei etc . ; ( la pl . ) trepte . 3. Fiecare dintre cele două inele prinse de o parte și de alta a șeii , în care călărețul își sprijină piciorul . II. 1. Succesiune , șir , serie ordonată de elemente ( mărimi , cifre etc . ) așezate în ordine crescândă , descrescândă sau cronologică , servind la stabilirea valorii a ceva . 2. Serie de diviziuni la unele aparate și instrumente ( termometru , barometru etc . ) , formând o linie gradată , cu ajutorul căreia se face determinarea unei mărimi prin deplasarea unei părți mobile . 3. Linie gradată care reproduce în mic unitățile de măsură și care servește la măsurarea distanțelor sau a cantităților cuprinse într - o hartă , într - un plan , într - un desen . 4. ( În expr . ) Pe ( o ) scară întinsă ( sau largă ) = în măsură mare , ...
TRĂSĂTÚRĂ , trăsături , s . f . 1. Linie caracteristică a feței unei persoane . 2. Linie trasă ( cu o singură mișcare ) pe hârtie cu creionul , cu tocul
TRĂSÚRĂ , trăsuri , s . f . 1. Vehicul pe patru roți , cu arcuri , tras de cai și folosit la transportul persoanelor . 2. ( Astron . ; pop . ; art . ) Constelația Vizitiul . 3. ( Înv . ) Linie a feței ; trăsătură ( 1 ) . 4. ( Înv . ) Linie de hotar între două proprietăți . 5. ( Rar ; în sintagma ) Trăsură de unire = liniuță de unire . - Tras + suf . -