Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGIUIT

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru LEGIUIT.

LEGIUI

LEGIUÍ , legiuiesc , vb . IV . Tranz . ( Înv . și pop . ) A hotărî prin lege ; a legifera . - Lege + suf . -

 

LEGIUIRE

... LEGIUÍRE , legiuiri , s . f . ( Înv . și pop . ) Acțiunea de a legiui și rezultatul ei . V. legiui

 

LEGIUITOR

... LEGIUITÓR , - OÁRE , legiuitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care legiuiește sau legiferează . [ Pr . : - giu - i - ] - Legiui

 

NELEGIUIT

NELEGIUÍT , - Ă , nelegiuiți , - te , adj . ( Despre oameni ) Care comite nelegiuiri ; ( despre acțiuni , atitudini etc . ale oamenilor ) care constituie , reprezintă o nelegiuire ; ticălos , infam . - Ne - +