Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JUPUIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru JUPUIT.

JUPUI

JUPUÍ , jupói , vb . IV . Tranz . 1. A îndepărta pielea de pe corp sau de pe o parte a corpului ; a beli . 2. Fig . A lua cuiva tot ce are ; a jefui , a prăda . [ Var . : ( reg . ) jupí

 

JUPUIRE

... JUPUÍRE , jupuiri , s . f . Acțiunea de a jupui și rezultatul ei ; jupuit ^1 . [ Var . : ( reg . ) jupíre s . f . ] - V. jupui

 

JULIT

JULÍT , - Ă , juliți - te , adj . Cu pielea jupuită ; zdrelit , jupuit ^2 . - V.

 

JUPUITOR

... OÁRE , jupuitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Adesea fig . ) ( Persoană ) care jupoaie . [ Pr . : - pu - i - - Var . : ( reg . ) jupitór , - oáre adj . , s . m . și f . ] - Jupui

 

ÎMPĂIA

ÎMPĂIÁ , împăiez , vb . I . Tranz . A umple cu paie pielea jupuită de pe un animal , spre a - i da acestuia înfățișarea naturală . [ Pr . : - pă - ia ] - În + paie ( după fr .

 

ÎMPĂIAT

ÎMPĂIÁT , - Ă , împăiați , - te , adj . ( Despre animale ) A cărui piele jupuită a fost umplută cu paie pentru a - i da înfățișarea naturală . [ Pr . : - pă - iat ] - V.

 

ȘERUI

ȘERUÍ , șeruiesc , vb . IV . Tranz . A curăța resturile de carne de pe o piele jupuită , înainte de a o pune la argăseală ; a

 

ȘERUITOR

ȘERUITÓR , șeruitoare , s . n . Cuțit folosit în tăbăcărie la răzuirea resturilor de carne de pe pieile jupuite . [ Pr . : - ru - i - ] - Șerui + suf . -

 

BELI

... BELÍ , belesc , vb . IV . ( Pop . ) 1. Tranz . A jupui . 2. Tranz . și refl . A ( se ) juli . 3. Tranz . ( În expr . ) A - ( și ) beli ochii = a deschide ochii mari ...

 

BELIT

BELÍT , - Ă , beliți , - te , adj . ( Pop . ) Jupuit ^2 ; fig . Jigărit , prăpădit . V.

 

   Următoarele >>>