Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JELUI

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru JELUI.

JELUIT

... JELUÍT , - Ă , jeluiți , - te , adj . ( Pop . ) Cuprins de jale ^1 , plin de jale ^1 ; îndurerat , întristat , trist , jelit ^2 . - V. jelui

 

JELUIRE

... JELUÍRE , jeluiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) jelui și rezultatul ei ; plângere , tânguire , jeluială . V. jelui

 

JELUITOR

... și f . 1. Adj . Care se jeluiește ( 1 ) ; tânguitor . 2. S . m . și f . ( Înv ) Persoană care prezintă o jalbă ; reclamant , petiționar . [ Pr . : - lu - i - ] - Jelui

 

JELI

... Refl . A se plânge , a se văita ; a se tângui , a se căina , a se jelui ( 1 ) . 2. Tranz . și intranz . A boci un mort . 3. Tranz . A deplânge , a compătimi ; a regreta ...

 

JELUIALĂ

... JELUIÁLĂ , jeluieli , s . f . Jeluire . [ Pr . : - lu - ia - ] - Jelui

 

TÂNGUI

TÂNGUÍ , tânguiesc , vb . IV . 1. Refl . A vorbi plângându - se , jeluindu - se , văicărindu - se . 2. Tranz . A jeli , a deplânge , a compătimi pe cineva . 3. Refl . ( Înv . ) A se plânge de cineva ; a reclama . [ Prez . ind . și : t ?