Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INVOCAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru INVOCAT.

INVOCA

INVOCÁ , invóc , vb . I . Tranz . 1. A chema în ajutor ( mai ales o divinitate ) . 2. A cita ceva în favoarea sa , a se referi la ceva ce poate servi cuiva ca argument în susținerea unei

 

INVOCAȚIE

... INVOCÁȚIE , invocații , s . f . Faptul de a invoca

 

INVOCAȚIUNE

INVOCAȚIÚNE s . f . v .

 

INVOCARE

... INVOCÁRE , invocări , s . f . Acțiunea de a invoca și rezultatul ei . - V. invoca

 

INVOCATOR

... INVOCATÓR , - OÁRE , invocatori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care face o invocație , care invocă . - Invoca

 

ALEGA

... ALEGÁ^2 , aleghez , vb . I . Tranz . ( Jur . ) A invoca ceva în sprijinul unei idei sau ca justificare a unei acțiuni . ALEGÁ^1 , alég , vb . I . refl . ( Înv . și pop . ) A insista ...

 

BLESTEMA

... BLESTEMÁ , bléstem , vb . I . Tranz . A invoca

 

INOPOZABIL

INOPOZÁBIL , - Ă , inopozabili , - e , adj . ( Despre un act juridic ) Care nu poate fi invocat față de alte persoane și în alte cazuri decât cele determinate de lege ;

 

JURĂMÂNT

JURĂMÂNT , jurăminte , s . n . 1. Afirmare , promisiune , făgăduială solemnă făcută de o persoană ( adesea printr - o anumită formulă în care este invocată divinitatea ) de a spune adevărul în legătură cu anumite fapte ; jur ^3 . 2. Angajament solemn , exprimat de obicei printr - o anumită formulă , prin care cineva se obligă să - și facă datoria ( față de popor , de stat etc . ) . 3. Promisiune , făgăduială fermă de a face

 

MAGIE

MAGÍE , magii , s . f . 1. Totalitatea procedeelor , formulelor , gesturilor etc . prin care ar putea fi invocate anumite forțe supranaturale spre a produce miracole ; practica acestor procedee , formule etc . 2. Fig . Putere irezistibilă de atracție , de fascinare ; farmec ,

 

NEOPOZABIL

NEOPOZÁBIL , - Ă , neopozabili , - e , adj . ( Despre un act judiciar ) Care nu poate fi invocat față de alte persoane și în alte cazuri decât în cele determinate de lege ; inopozabil . [ Pr . : ne - o - ] - Ne - + opozabil ( după fr . non -

 

   Următoarele >>>