Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTITULA

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru INTITULA.

INTITULAT

... INTITULÁT , - Ă , intitulați , - te , adj . Purtând numele , denumit , numit . . . [ Var . : ( pop . ) întitulát , - ă adj . ] - V. intitula

 

INTITULARE

... INTITULÁRE , intitulări , s . f . Acțiunea de a ( se ) intitula și rezultatul ei ; titlu , nume . [ Var . : ( pop . ) întituláre s . f . ] - V. intitula

 

ÎNTITULA

... ÎNTITULÁ vb . I . v . intitula

 

ÎNTITULAT

ÎNTITULÁT , - Ă - Ă adj . v .

 

AUTOINTITULA

... vb . I . Refl . A - și atribui ( nejustificat ) un nume , un titlu . [ Pr . : a - u - to - in - ] - Auto ^1 - + intitula

 

NUMI

... Tranz . A pune , a da cuiva un nume sau un calificativ , o poreclă drept nume ; a denumi , a intitula , a chema , a boteza . 2. Tranz . A pomeni de cineva sau de ceva , a aduce în discuție ...

 

SUBINTITULA

... SUBINTITULÁ , subintitulez , vb . I . Tranz . A da unei scrieri și un titlu secundar ( în afară de cel principal ) . - Sub ^1 - + intitula

 

TITULATURĂ

... TITULATÚRĂ , titulaturi , s . f . 1. Modul de a se intitula