Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTERNAT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru INTERNAT.
AMBULATÓRIU , - IE , ambulatorii , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre tratamente medicale ) Care nu necesită spitalizare . 2. S . n . Instituție medico - sanitară în care se acordă bolnavilor asistență medicală , fără ca aceștia să fie internați în
CĂMÍN , căminuri , ( 1 , 4 , 6 ) ( 2 , 3 , 5 ) cămine , s . n . 1. Sobă joasă , zidită la peretele camerei , cu vatra larg deschisă . 2. Cuptor , vatră . 3. Coș pe unde iese fumul ; horn . 4. Fig . Casă părintească ; p . ext . familie . 5. Denumire dată unor instituții cu caracter social - cultural ; cămin de copii = instituție cu regim de internat pentru copii preșcolari ( 3 - 6 ani ) , cu orar de zi sau săptămânal ; cămin studențesc = așezământ universitar care asigură cazarea studenților , pe lângă acesta funcționând uneori și cantine ; cămin cultural = instituție înființată în scopul propagării culturii la sate ( 5 ) ; cămin școală = cămin pentru copiii orfani , în care se află și școala ; cămin spital = cămin ( de bătrâni ) în care se acordă asistență medicală . 6. Încăpere mică subterană , zidită și acoperită cu capac de fontă , pe traseul unei conducte de alimentare cu apă a unui canal , construită pentru a permite accesul la conductă sau la
COLÉGIU , colegii , s . n . 1. Organ de conducere colectivă a ministerelor și a altor organe centrale ale administrației de stat sau a anumitor întreprinderi ori instituții , care examinează și hotărăște asupra problemelor de competența acestora . 2. Colectiv de judecători cu atribuții speciale pe lângă unele organe de jurisdicție . Colegiu penal . Colegiu civil . Colegiu disciplinar . 3. Organizație de liber - profesioniști alcătuită cu scopul de a apăra interesele profesionale ale membrilor ei . 4. Reuniune de persoane egale în funcție . Colegiu de cardinali . Colegiu preoțesc . 5. Categorie electorală ( în unele state ) stabilită după avere sau ocupație . 6. Instituție de învățământ mediu sau superior , cu internat , în unele
INFIRMERÍE , infirmerii , s . f . Local sau încăpere unde se îngrijesc sau se examinează bolnavii și care funcționează pe lângă formații militare , internate
INSTITÚT , institute , s . n . 1. Instituție în care se fac cercetări științifice de specialitate . 2. ( În trecut ) Școală particulară de grad secundar , de obicei cu internat . 3. ( Înv . ) Instituție (
INTÉRN , - Ă , interni , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care se află înăuntrul unui obiect , al unei ființe , al unui spațiu etc . , care este în interior . 2. S . m . și f . , adj . ( Elev sau ucenic ) care locuiește într - un internat sau la locul unde învață meseria . 3. S . m . și f . Student în medicină admis pe bază de concurs să facă practică la un
INTERNÁ , internez , vb . I . Tranz . 1. A instala un bolnav într - un spital pentru tratament ; a spitaliza . 2. A sili pe cineva să stea ( închis ) într - un ospiciu , într - o școală de corecție , într - un lagăr etc . , pentru a - l ține sub supraveghere , pentru a - l reeduca
LAVABÓU , lavabouri , s . n . Încăpere în cămine , internate etc . , utilată cu chiuvete și cu alte instalații sanitare , servind ca spălător
PARLOÁR , parloare , s . n . ( Livr . ) Sală de primire a vizitatorilor într - un cămin , într - un internat școlar , într - o cazarmă etc . ; vorbitor (
PEDAGÓG , - Ă , pedagogi , - ge , s . m . și f . 1. Persoană cu pregătire specială , care se ocupă , teoretic și practic , cu munca didactică și educativă ; educator . 2. Persoană care supraveghează și ajută pe elevi la pregătirea lecțiilor în anumite școli sau în internate . 3. ( În antichitate ) Sclav instruit care însoțea pe copiii stăpânului la școală și îi ajuta la