Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INFINIT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru INFINIT.
... INFINITÍSM s . n . Concepție metafizică care admite că universul este infinit . - Infinit
... NECUPRÍNS , - Ă , necuprinși , - se , adj . , s . n . 1. Adj . Care nu este sau nu poate fi cuprins între anumite limite ; imens , infinit . 2. S . n . Spațiu , întindere nelimitată ; nemărginire , imensitate ; infinit
... NEMĂRGINÍT , - Ă , nemărginiți , - te , adj . 1. Care nu are margini , care se întinde , se continuă la infinit ; necuprins , nelimitat , infinit
... nu se sfârșește , nu are limite ( în timp sau spațiu ) , nu încetează , nu se consumă , care nu are sfârșit ; fără sfârșit ; fără margini : etern , veșnic ; infinit . 2. Foarte mare , foarte întins , foarte numeros , foarc intens . NESFÂRȘÍT^1 , nesfârșituri . s . n . Ceea ce nu are ( sau pare că nu are ) limită în ...
ȘIR , șiruri , s . n . 1. Grup , mulțime de ființe sau de lucruri dispuse în succesiune , desfășurate în linie ( dreaptă ) ; rând , șirag ( 1 ) . 2. Succesiune de fapte , evenimente , unități de timp etc . Șir de întâmplări . 3. Desfășurare continuă și regulată , înlănțuire logică a ideilor , a faptelor într - o expunere , într - o relatare ; fir . 4. ( Mat . ) Mulțime infinită , ordonată , ale cărei elemente pot fi puse în corepondență cu mulțimea numerelor naturale . - Refăcut după șire ( pl . lui
... ATÓM , atomi , s . m . 1. Cea mai mică parte dintr - un element chimic care mai păstrează însușirile chimice ale elementului respectiv . 2. Corpuscul infinit
BÚCLĂ , bucle , s . f . I. 1. Șuviță de păr răsucită în spirală ; zuluf , cârlionț . 2. Porțiune de fir textil , răsucită în timpul tricotării , în formă de buclă ( I 1 ) . II. 1. Curbă dintr - un drum în serpentină . 2. Piesă metalică pe care se fixează , prin îndoire , capătul unui cablu . 3. ( În sintagma ) Buclă digitală = aparat electronic folosit pentru redarea infinită a unei secvențe sonore
... CÓSMOS s . n . 1. Spațiu cosmic ; univers . 2. ( La grecii antici ) Universul , considerat ca un tot armonios organizat , infinit
ETERNITÁTE s . f . Faptul de a fi etern ( 1 ) ; existență infinită în timp ; durată nelimitată ,
... NEMĂRGINÍRE , nemărginiri , s . f . Calitatea a ceea ce este nemărginit ; imensitate , infinit
... UNIVÉRS , universuri , s . n . 1. Lumea în totalitatea ei , nemărginită în timp și spațiu , infinit de variată în ce privește formele pe care le ia materia în procesul dezvoltării ei ; cosmos . 2. Globul pământesc ; parte populată a globului ...