Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INFECT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 35 pentru INFECT.

CONTAMINA

CONTAMINÁ , contaminez , vb . I . 1. Tranz . A transmite o boală molipsitoare ; a infecta , a molipsi . 2. Refl . ( Lingv . ; despre două limbi ) A se încrucișa ; ( despre două cuvinte ) a se influența reciproc ( schimbându - și forma ) . 3. Fig . A influența , a

 

CORNAJ

CORNÁJ s . n . 1. Zgomot produs de trecerea aerului prin căile respiratorii ( laringe , bronhii , trahee ) , îngustate din cauza unor leziuni , a unor infecții etc . 2. Sforăiala care se aude la cai când sunt goniți la

 

CORTIZON

CORTIZÓN , cortizoni , s . m . Hormon secretat de glanda suprarenală , care , preparat sintetic , este folosit în tratamentul insuficienței suprarenale , a reumatismului , a astmului , a unor infecții

 

DERMITĂ

DERMÍTĂ , dermite , s . f . Inflamație a pielii provocată de diferite cauze mecanice , fizice , infecții etc . ; dermatită (

 

FOCAR

FOCÁR , focare , s . n . 1. Punct în care se întâlnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic ( lentilă , oglindă , etc . ) pe care au căzut raze paralele . 2. ( Geom . ) Fiecare dintre cele două puncte din planul unei curbe ale căror distanțe până la punctele curbei dau o sumă , o diferență sau un produs constant . 3. Parte a cuptoarelor , a căldărilor de abur sau a instalațiilor de încălzit în care se produce arderea combustibilului . 4. ( Geol . ; în sintagmele ) Focar magmatic = bazin magmatic . Focar seismic = hipocentru . 5. Fig . Izvor , sediu principal , punct de concentrare și de răspândire ( a unor acțiuni , idei , sentimente etc . ) . 6. ( Med . ; în sintagma ) Focar de infecție = centru al unui proces inflamator , loc în care se colectează puroiul ; loc de unde se pot răspândi microbi provocatori de infecții ; p . ext . loc murdar , neîngrijit . 7. ( Înv . și pop . ) Fochist . - Foc ^1 + suf . - ar ( după fr .

 

FURUNCUL

FURÚNCUL , furuncule , s . n . Inflamație purulentă a foliculilor firelor de păr ca urmare a unei infecții cu stafilococi , care poate prinde țesuturile învecinate , provocând leziuni întinse ale pielii ; abces ,

 

HISTIOCIT

HISTIOCÍT , histiocite , s . n . Celulă stelată din țesutul conjunctiv , având un rol determinant în cicatrizarea rănilor și în apărarea organismului față de infecții . [ Pr . : - ti -

 

INFECȚIE

INFÉCȚIE , infecții , s . f . 1. Proces rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în organism a unor agenți patogeni ( paraziți , microbi sau viruși ) și din reacția țesuturilor la acest atac , manifestată prin inflamații , supurații , cangrene etc . 2. Miros urât , duhoare , putoare ,

 

INFECTAT

INFECTÁT , - Ă , infectați , - te , adj . Care prezintă infecție ( 1 ) ; care este contaminat cu substanțe sau germeni vătămători . - V.

 

INFECTOCONTAGIOS

... INFECTOCONTAGIÓS , - OÁSĂ , infectocontagioși , - oase , adj . ( Despre boli ) Care se răspândește ușor , care contaminează . [ Pr . : - gi - os ] - Infect

 

INFILTRAT

INFILTRÁT^2 , - Ă , infiltrați , - te , adj . 1. Care a pătruns undeva ( neobservat ) . 2. ( În sintagma ) Țesut infiltrat = țesut în care s - au acumulat elemente celulare pentru a combat un agent vătămător ( microbian ) . - INFILTRÁT^1 , infiltrate , s . n . 1. ( Și în sintagma infiltrat TBC ) Leziune incipientă a tuberculozei pulmonare , datorită reactivării unor focare vechi de infecție tuberculoasă sau localizării recente a unei noi infecții . 2. Acumulare într - un organ sau într - un țesut al leucocitelor sau a altor celule ca reacție la pătrunderea unor agenți infecțioși , traumatici , alergici

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>