Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INERT

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru INERT.

ÎNȚEPENI

... înțepenesc , vb . IV . 1. Intranz . A deveni țeapăn , a nu - și mai putea mișca membrele , a rămâne imobil , rigid , inert ; a încremeni , a înlemni . 2. Tranz . și refl . A ( se ) prinde bine în ceva ; a ( se ) fixa ...

 

ÎNȚEPENIT

... ÎNȚEPENÍT , - Ă , înțepeniți , - te , adj . 1. Care este sau a devenit țeapăn ; încremenit ; inert

 

ÎNSUFLEȚI

... ÎNSUFLEȚÍ , însuflețesc , vb . IV . Tranz . 1. A da viață . 2. Fig . A preface ceva inert

 

HELIU

... HÉLIU . s . n . Element chimic din familia gazelor nobile , rar , inert

 

INERȚIE

INERȚÍE , inerții , s . f . 1. ( Fiz . ) Proprietate a corpurilor de a - și păstra starea de repaus sau de mișcare în care se află atât timp cât nu sunt supuse acțiunii unei forțe exterioare . 2. Proprietate a unui sistem fizico - chimic sau tehnic de a reacționa slab sau cu întârziere la acțiunea factorilor externi . 3. Fig . Tendința unei persoane sau a unei colectivități de a rămâne în repaus , în inactivitate ; lipsă de energie , indolență , apatie . 4. ( Med . ; în sintagma ) Inerție uterină = lipsă de contracție și retractare a mușchiului uterin după