Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru HAIDUC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru HAIDUC.

HAIDUCI

... HAIDUCÍ , haiducesc , vb . IV . Intranz . A duce viață de haiduc

 

HAIDUCIE

... a unor cete de haiduci ( 1 ) împotriva asupritorilor , frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică . 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc ( 1 ) . 3. Purtare , deprindere de haiduc ( 1 ) . - Haiduc

 

HAIDUCEȘTE

... HAIDUCÉȘTE adv . Ca haiducii . - Haiduc

 

HAIDUCEL

... HAIDUCÉL , haiducei , s . m . ( Pop . ) Diminutiv al lui haiduc . - Haiduc

 

HAIDUCESC

... HAIDUCÉSC , - EÁSCĂ , haiducești , adj . De haiduc . - Haiduc

 

HARAMBAȘĂ

HARAMBÁȘĂ , harambași , s . m . ( Înv . și reg . ) Căpitan de hoți sau de

 

HARAMIN

... HARAMÍN , haramini , s . m . ( Înv . și reg . ) Haiduc

 

ORTOMAN

ORTOMÁN , - Ă , ortomani , - e , adj . ( Mai ales în poezia pop . ; adesea substantivat ) 1. ( Despre ciobani ) Bogat ( în turme ) . 2. ( Despre haiduci ) Chipeș , viteaz , mândru ; ortomănos . 3. ( Despre cai ) Care aleargă bine ; sprinten , focos . [ Var . : iortomán , - ă , iortománi , - e adj . ] - Et .

 

PANDUR

... Soldat dintr - un corp de oaste habsburgică din sec . XVIII . 2. Soldat din oastea muntenească neregulată de la începutul sec . XIX . 3. ( Înv . și pop . ) Haiduc

 

POTERĂ

PÓTERĂ , poteri , s . f . Ceată , grup de oameni ( în special arnăuți ) înarmați , care aveau misiunea de a urmări și de a prinde pe răufăcători și pe haiduci . [ Pl . și : potere . - Var . ( reg . ) pótiră s .

 

   Următoarele >>>