Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRINDA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 56 pentru GRINDA.

SUBGRINDĂ

... SUBGRÍNDĂ , subgrinzi , s . f . Grindă de lemn , de lungime relativ mică , așezată sub o grindă principală a unei construcții , în dreptul unui reazem , pentru a asigura construcției o rezistență mai mare . - Sub ^1 - + grindă

 

ANTRETOAZĂ

ANTRETOÁZĂ , antretoaze , s . f . 1. Fiecare dintre grinzile transversale care leagă grinzile principale ale unui pod . 2. Bară care servește la legarea a două piese dintr - un mecanism și la menținerea lor fixă la oarecare distanță . 3. Piesă metalică , cilindrică , goală în interior , folosită pentru consolidarea pereților unui cazan cu

 

CUNUNĂ

... sau literare ) . 3. Coroană care se așază pe capul celor care se căsătoresc după ritualul religios . 4. Funie , împletitură de ceapă , de usturoi etc . 5. Grindă principală cu care se închide în partea de sus un perete de lemn și pe care se reazemă celelalte grinzi ale tavanului și ale acoperișului ...

 

FRUNTAR

... FRUNTÁR , fruntare , s . n . 1. Grindă principală care mărginește prispa în partea de sus și pe care se sprijină grinzile secundare ale casei . 2. Curea care leagă cele două părți laterale ...

 

GRINDIȘ

... GRINDÍȘ , grindișuri , s . n . Totalitatea grinzilor unui acoperiș , ale unui tavan etc . - Grindă

 

GRINDUȚĂ

... GRINDÚȚĂ , grinduțe , s . f . Diminutiv al lui grindă ; grinduliță . - Grindă

 

GRINDULIȚĂ

... GRINDULÍȚĂ , grindulițe , s . f . Diminutiv al lui grindă ; grinduță . - Grindă

 

MEȘTERGRINDĂ

... MEȘTERGRÍNDĂ , meștergrinzi , s . f . ( Reg . ) Grindă

 

SĂGEATĂ

SĂGEÁTĂ , săgeți , s . f . 1. Vergea de lemn , cu un vârf ascuțit ( de fier , os , piatră ) la un capăt , iar la celălalt cu două aripioare înguste , folosită în trecut ( la unele populații și astăzi ) ca proiectil de vânătoare sau de luptă , aruncată dintr - un arc încordat . 2. Indicator de direcție în formă de săgeată ( 1 ) . 3. Fiecare dintre stâlpii caselor și pătulelor de la țară , care sunt fixați cu capătul de jos în grinzile temeliei și cu cel de sus în grinzile acoperișului . 4. ( Mat . ) Distanța maximă dintre un arc de curbă și coarda care unește extremitățile lui . 5. ( Geogr . ; în sintagma ) Săgeată litorală = formă de acumulare marină la intrarea unui fluviu sau la gura de vărsare a unui fluviu în mare , care poate închide un golf , separând o lagună . 6. Compus : săgeata apei sau săgeata apelor = plantă erbacee acvatică cu frunze în formă de săgeată și cu flori albe cu mijlocul purpuriu ( Sagittaria

 

SOMIERĂ

SOMIÉRĂ , somiere , s . f . 1. Rețea elastică de sârmă , de arcuri etc . fixată pe cadrul patului , peste care se așază salteaua ; p . ext . parte a unui pat formată dintr - un schelet care susține un ansamblu de elemente elastice , un material de umplutură și o țesătură de acoperire . 2. Bloc de piatră care susține o boltă . 3. Fiecare dintre grinzile principale pe care sunt rezemate grinzile secundare ale unui planșeu . [ Pr . : - mi -

 

ȘOȘ

... ȘOȘ , șoși , s . m . ( Reg . ) Stâlp , bârnă , grindă

 

   Următoarele >>>