Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GARDA

 Rezultatele 11 - 18 din aproximativ 18 pentru GARDA.

FUȘTAȘ

FUȘTÁȘ , fuștași , s . m . ( În Țară Românească și în Moldova ) Soldat înarmat cu o fuște , care făcea parte din garda personală a domnilor până în sec . XIX ; lăncier . - Fuște + suf . -

 

GARDĂ

GÁRDĂ , gărzi , s . f . 1. Pază , supraveghere efectuată într - o unitate militară , într - o instituție civilă etc . ; ( concr . ) persoană sau grup de persoane care asigură această pază . 2. Apărătoare metalică montată între mânerul și lama unei săbii , unei spade

 

MAMELUC

MAMELÚC , mameluci , s . m . 1. Soldat de cavalerie din garda personală a sultanilor din Egipt . 2. Fig . Om lipsit de personalitate , de păreri

 

PAIC

PAÍC , paici , s . m . Soldat din garda personală a sultanului sau a domnilor țărilor

 

PRETORIAN

PRETORIÁN , - Ă , pretorieni , - e , adj . , s . m . 1. ( La romani ) Care aparține pretorului , privitor la pretor . 2. S . m . Soldat roman din garda pretoriană . [ Pr . : - ri -

 

SABIE

... de oțel ascuțită la vârf și pe una dintre laturi și fixată într - un mâner . 2. Armă formată dintr - o lamă elastică de oțel , din gardă

 

SPADĂ

... SPÁDĂ , spade , s . f . 1. Armă formată dintr - o lamă dreaptă cu două tăișuri , din gardă

 

TUFECCIU

TUFECCÍU , tufeccii , s . m . Soldat mercenar din garda domnească , în timpul domniilor fanariote . [ Var . : tufeccí s .

 

<<< Anterioarele