Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FUGITIV

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru FUGITIV.

ÎNTREZĂRIT

... ÎNTREZĂRÍT , - Ă , întrezăriți , - te , adj . Zărit , deslușit anevoie sau în treacăt , fugitiv

 

FUGACI

... FUGÁCI , - CE , fugaci , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre cai ) Bun alergător , iute la fugă ; fugar . 2. Adj . Fig . ( Livr . ) Trecător , fugitiv

 

FUGAR

... primejdie , de o constrângere , de o situație grea sau penibilă ; dezertor , evadat , fugit . 2. Adj . Care trece repede , fără a putea fi reținut ; fugitiv

 

FUGARNIC

... FUGÁRNIC , - Ă , fugarnici , - ce , adj . ( Rar ) Fugitiv

 

IMPRESIONISM

IMPRESIONÍSM s . n . Mișcare artistică apărută în a doua jumătate a sec . XIX , caracterizată prin renunțarea la contururile precise , la detalii , la clarobscur spre a reda cât mai sugestiv lumina ( în pictură ) , prin modelarea fragmentară a suprafețelor ( în sculptură ) , printr - o mare libertate a formelor , lărgirea cadrului tonal și subiectivitatea coloritului ( în muzică ) , prin tendința de a reda impresii fugitive , și cele mai intime nuanțe personale ( în literatură ) . [ Pr . : - si -

 

NĂLUCI

... și închipui , a - și imagina . 2. Intranz . A se înfățișa , a apărea , a se ivi , vag sau fugitiv

 

SCHIȚA

... SCHIȚÁ , schițez , vb . I . Tranz . 1. A desena ceva în mod schematic , a executa în câteva linii generale un desen preliminar , fugitiv