Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FOARFECE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru FOARFECE.

FORFECUȚĂ

... FORFECÚȚĂ , forfecuțe , s . f . 1. Diminutiv al lui foarfece ; foarfece mic ( pentru tăiat unghiile ) . 2. Pasăre mică , cu penele cărămizii , cu ciocul puternic având vârfurile încrucișate ca niște foarfece ( Loxia curvirostra ) . - Foarfece

 

ȘTUȚUI

ȘTUȚUÍ , ștuțuiesc , vb . IV . Tranz . A îndepărta partea de deșeu a pielii cu ajutorul foarfecelor sau al

 

ȚAC

ȚAC interj . Cuvânt care imită un țăcănit sau zgomotul produs la tăierea unui material ( cu

 

CLANȚ

CLANȚ , ( 1 ) interj . , ( 2 ) clanțuri s . n . 1. Interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită sunetul produs de clanța ușii , de izbirea fălcilor sau a dinților , de țăcănitul foarfecelor , de închiderea cu zgomot a unui capac etc . 2. S . n . Cioc ; p . ext . ( glumeț și peior . ) gură . Expr . ( Înv . ) A ține clanț = a putea face față într - o dispută verbală , într - o controversă cu cineva . -

 

CRĂNȚĂNI

... CRĂNȚĂNÍ , crănțănésc , vb . IV . Intranz . 1. A face zgomot , rozând cu dinții ceva uscat sau tare ; a ronțăi . 2. ( Despre foarfece

 

DESCHIS

DESCHÍS , - Ă , deschiși , - se , adj . 1. ( Despre uși , porți , capace etc . ) Dat la o parte spre a lăsa descoperită o deschizătură . 2. ( Despre încăperi , lăzi etc . ) Cu ușa sau capacul neînchise sau neîncuiate . 3. Fig . ( Adesea adverbial ) Lipsit de ascunzișuri , de fățărnicie ; franc , sincer . 4. ( Despre obiecte care se pot închide ) Cu marginile ( sau cu părțile componente ) desfăcute , îndepărtate ; care nu mai e împreunat sau strâns . A lăsa foarfecele deschis . 5. ( Despre terenuri ) Neîngrădit , neîmprejmuit ; p . ext . care se întinde pe o mare distanță ; ( despre drumuri ) pe care se poate circula nestingherit , fără obstacole . 6. ( În sintagmele ) Vocală deschisă = vocală pronunțată cu gura mai deschisă decât în cazul vocalelor închise . Silabă deschisă = silabă terminată în vocală . 7. ( Despre circuite electrice ) Care este întrerupt ; ( despre aparate electrice de conectare ) cu contactele separate . 8. ( Despre culori ) Cu nuanță mai apropiată de alb decât de negru ; pal , luminos , clar . [ Var . : ( pop . ) deșchís , - ă

 

FOARFEC

... FOÁRFEC s . m . v . foarfece

 

FOARFECĂ

... FOÁRFECĂ s . f . v . foarfece

 

FORFECA

FORFECÁ , foárfec , vb . I . 1. Tranz . A tăia în bucăți cu foarfecele sau alt obiect tăios . 2. Tranz . Fig . A cerceta o operă literară sau științifică cu o minuțiozitate exagerată , cu scopul de a o critica și de a o pune într - o lumină defavorabilă . 3. Intranz . Fig . A vorbi mereu , fără încetare ( bârfind , clevetind ) ; a

 

FORFECAR

... FORFECÁR , forfecari , s . m . Gândac negru , lipsit de aripi posterioare , dăunător pentru vița - de - vie ( Lethrus cephalotes ) - Foarfece

 

   Următoarele >>>