Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FACE AVERE
Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru FACE AVERE.
... Tranz . I. 1. A întocmi , a alcătui , a făuri , a realiza , a fabrica un obiect . Face un gard . 2. A construi , a clădi ; a ridica , a așeza . Face o casă . Face fânul stoguri . 3. A găti , a prepara , a pregăti un aliment , o mâncare . 4. A compune , a ... 5. A stabili o lege , o convenție , o înțelegere . 6. A câștiga , a agonisi , a strânge bani , avere . 7. A pregăti ceva într - un anumit scop . Își face bagajele . II. 1. ( Despre femei ) A naște . 2. ( Despre pomi ) A produce , a da roade ; ( despre plante ) a ... a se trezi , a se scula din somn . A face burtă ( sau ) pântece = a se îngrășa . A face genunchi = ( despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile ...
... se ) preface în ruină , a ( se ) dărăpăna , a ( se ) degrada . 2. Fig . A - și pierde sau a face pe cineva să - și piardă averea , a sărăci sau a face
... CÉNZOR , cenzori , s . m . 1. ( În Roma antică ) Magistrat care avea misiunea de a face recensământul persoanelor și al averilor și de a supraveghea moravurile publice . 2. ( În unele state ) Persoană aleasă de adunarea generală a unei ...
CHEZÁȘ , - Ă , chezași , - e , subst . 1. S . m . și f . ( Pop . ) Persoană care garantează cu averea sa pentru o datorie făcută de altul ; garant ; p . ext . persoană care își ia răspunderea morală pentru cineva sau ceva . 2. S . m . ( Rar ) Fiecare dintre căpătâiele de lemn pe care se așază butoaiele cu vin în
... valorii ) etc . 2. Fir , ață făcută din aur ( 1 ) sau imitând aurul și folosită la cusut ; p . ext . veșmânt țesut din asemenea fire . 3. Bani ; avere
... ECONÓM , - OÁMĂ , economi , - oame , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care face economii , care cheltuiește cu cumpătare ; strângător , adunător , cumpătat . 2. S . m . și f . ( În trecut ) Persoană însărcinată cu administrarea unei instituții , a averii ...
... BUNĂTÁTE , bunătăți , ( 1 3 , II ) s . f . I. 1. Însușirea de a fi bun , înclinarea de a face bine ; p . ext . îndurare , milă , blândețe ; bunețe . 2. Bunăvoință , amabilitate . 3. Faptă bună , binefacere . 4. Gust bun , plăcut . II. ( Concr . ) 1. ( La pl . ) Mâncare sau ...
... tranz . A ( se ) destrăma , a ( se ) prăbuși , a ( se ) nărui , a ( se ) surpa . 6. Tranz . A face
... BUN , - Ă , buni , - e , ( I - VIII ) adj . , s . m . și f . , ( IX ) bunuri , s . n . , ( X ) adv . I. Adj . Care are calități . 1. Care face în mod obișnuit bine altora , care se poartă bine cu alții ; binevoitor . 2. Care se achită de obligațiile morale și sociale ; corect , cuviincios ; frumos , milos ... util sau necesar societății sau individului pentru a - i asigura existența , bunăstarea . 2. ( Mai ales la pl . ) Tot ce posedă cineva ; avut , proprietate , avere ; bogăție , avuție . 3. Element al patrimoniului unei persoane , care poate consta dintr - un lucru ( bun corporal ) sau dintr - un drept ( bun incorporal ) . 4. Calitate , virtute ...