Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXPULZA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru EXPULZA.
... EXPULZÁRE , expulzări , s . f . Acțiunea de a expulza și rezultatul ei . - V. expulza
BUCCINATÓR , buccinatori , S . m . Mușchi facial cu ajutorul căruia poate fi expulzat , cu putere , aerul din
CRANIOTÓM , craniotome , s . n . Instrument chirurgical cu ajutorul căruia se sparg oasele craniului la făt atunci când acesta nu poate fi expulzat . [ Pr . : - ni -
... zguduituri , bubuituri puternice și efectuare rapidă de lucru mecanic ; a face explozie . 2. ( Despre vulcani ) A erupe brusc , a expulza
MORÍSCI s . m . pl . Populație maură din Peninsulă Iberică , convertită cu forța la catolicism la mijlocul sec . XVI , persecutată și după creștinare și expulzată din
NÁȘTERE , nașteri , s . f . Acțiunea de a ( se ) naște și rezultatul ei . 1. Aducerea sau venirea pe lume a unei ființe ; spec . act fiziologic prin care fătul , ajuns în stadiul de maturitate , este expulzat sau extras din cavitatea uterină ; parturiție . 2. Origine , proveniență . 3. Fig . Apariție , ivire , creare . V.
PIROCLASTÍT , piroclastite , s . n . Rocă formată prin depozitarea materialului expulzat în timpul exploziilor
PUFĂÍ , púfăi , vb . IV . Intranz . 1. A respira , a sufla greu și cu zgomot pe nări . 2. A fuma expulzând fumul cu mici întreruperi zgomotoase ( provocate de dezlipirea bruscă a buzelor ) . 3. ( Despre locomotive ) A evacua aburul aflat sub presiune cu întreruperi ritmice , zgomotoase . - Puf ^1 + suf . -
... RELEGÁ , relég , vb . I . Tranz . ( Înv . ) A surghiuni , a izgoni ; a expulza
RELEGÁT , - Ă , relegați , - te , adj . ( Înv . ) Izgonit , surghiunit ; expulzat . - V.