Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXCEPTA

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru EXCEPTA.

EXCEPTARE

... EXCEPTÁRE s . f . Acțiunea de a excepta și rezultatul ei . - V. excepta

 

ÎMBRĂCĂMINTE

ÎMBRĂCĂMÍNTE s . f . 1. Totalitatea obiectelor care îmbracă corpul omenesc ( exceptând încălțămintea ) ; veșminte , haine , straie . 2. Hârtie , material plastic etc . cu care sunt învelite copertele unui caiet , ale unei cărți etc . 3. Strat de material cu care se acoperă o piesă sau o construcție pentru a o izola , pentru a o proteja etc . [ Gen . : îmbrăcămintei ] - Îmbrăca + suf . -

 

BAȘCA

BÁȘCA , adv . , prep . ( Pop . și fam . ) 1. Despărțit , deosebit , separat ; în chip deosebit , în alt mod . 2. Prep . ( În ) afară de . . . , exceptând , nepunând la

 

EXCLUDE

... EXCLÚDE , exclud , vb . III . Tranz . A înlătura , a da afară , a elimina , a îndepărta , a excepta

 

EXCLUSIV

EXCLUSÍV , - Ă , exclusivi , - e , adj . , adv . 1. Adj . ( Despre noțiuni abstracte ) Care se exclude unul pe altul , care este incompatibil cu altceva . 2. Adv . Cu excluderea oricăror altor posibilități ,

 

OSEBI

... A ( se ) despărți ; a ( se ) separa ; a ( se ) divide . 3. Tranz . ( Înv . ) A lăsa deoparte , a excepta