Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EMITERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru EMITERE.

APERTURĂ

APERTÚRĂ , aperturi , s . f . 1. ( Fon . ) Grad de deschidere a canalului fonator în timpul emiterii sunetelor . 2. ( Anat . ) Grad de deschidere a unei cavități . 3. ( Fot . )

 

EMANAȚIE

... EMANÁȚIE , emanații , s . f . 1. Emitere , degajare ( de gaze , de vapori , de mirosuri etc . ) ; ( concr . ) , ceea ce se degajează , ceea ce se emană . 2. Gaz radioactiv obținut prin dezintegrarea radiului , toriului ...

 

EMISIUNE

... stat sau de către o instituție , o societate autorizată etc . a hârtiilor de valoare , a bancnotelor , a acțiunilor etc . ; emitere . 2. Producere , de către un corp sau un dispozitiv , a unor gaze , a unor unde etc . care se pot propaga în ...

 

INFLAȚIE

INFLÁȚIE , inflații , s . f . Fenomen specific perioadelor de criză economică , constând în deprecierea banilor de hârtie aflați în circulație ca urmare fie a emiterii unei mase bănești peste nevoile reale ale circulației , fie a reducerii volumului producției și circulației mărfurilor , fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor . [ Var . : inflațiúne s .

 

INTONAȚIE

... INTONÁȚIE , intonații , s . f . 1. ( Muz . ) Emitere ( corectă ) a înălțimii unui sunet . 2. Variație de înălțime a vocii în timpul vorbirii , interpretării unui text etc . ; inflexiune , ton , accent ...

 

LOTERIE

LOTERÍE , loterii , s . f . Joc de noroc care constă în emiterea unor bilete prevăzute cu numere sau combinații de numere , dintre care , prin tragere la sorți , unele sunt declarate câștigătoare , dând dreptul posesorilor lor la premii în bani , în obiecte de valoare etc . ; loto (

 

MILESIM

... l care indică mia în exprimarea miilor în cifre . 2. Cifră ( sau cifre ) de pe o monedă , o marcă poștală etc . care indică data de emitere

 

MODULAȚIE

MODULÁȚIE , modulații , s . f . 1. ( Muz . ) Trecere de la o tonalitate la alta după regulile armoniei ; variație a înălțimii și intensității în emiterea unui sunet sau a unui complex de sunete ; serie de sunete care își schimbă tonalitatea . 2. ( Fiz . ) Variație a unui parametru al semnalului purtător de

 

NAZAL

NAZÁL , - Ă , nazali , - e , adj . 1. Care ține de nas ( 1 ) , privitor la nas , al nasului . 2. ( Fon . ; despre voce , sunete ; adesea adverbial ) Care are un timbru specific , rezultat din faptul că , în timpul emiterii , aerul este expirat ( exclusiv sau parțial ) pe nas ( 1 ) ; p . ext . ( despre timbru , rezonanță ) caracteristic pentru vocea sau pentru sunetele emise pe

 

ORDONANȚA

ORDONANȚÁ , ordonanțez , vb . I . Tranz . A dispune plata unei sume prin emiterea unei ordonanțe , a unui ordin de

 

   Următoarele >>>