Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELOGIU
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru ELOGIU.
... APOLOGÍE , apologii , s . f . 1. Elogiu , laudă ferventă ( și adesea exagerată ) adusă unei persoane , unei idei etc . ; apărare ( servilă și interesată ) a cuiva sau a ceva . 2 ...
AUTOELOGIÁ , autoelogiez , vb . I . Refl . A - și aduce singur elogii . [ Pr . : a - u - to - e - ] - Auto ^1 - +
CELEBRÁ , celebrez , vb . I . Tranz . 1. A săvârși cu solemnitate un act de însemnătate publică sau privată , în special o căsătorie ; a oficia . 2. A sărbători ( aducând elogii ) un eveniment însemnat , o persoană
... s . m . 1. ( La vechii greci și la romani ) Poem liric în onoarea lui Bachus ; p . ext . poem liric caracterizat prin inspirație entuziastă . 2. Fig . Elogiu
DITIRÁMBIC , - Ă , ditirambici , - ce , adj . 1. Care aparține ditirambilor ( 1 ) , privitor la ditirambi . 2. Fig . ( Despre stil , vorbire , cuvinte etc . ) Plin de elogii exagerate ; emfatic ,
ELOGIÁ , elogiez , vb . I . Tranz . A aduce elogii , a lăuda ( în cuvinte entuziaste ) , a preamări . [ Pr . : - gi -
... ENCOMIÓN , encomioane , s . n . ( Grecism înv . ) Cuvântare de laudă , elogiu
EPITÁF , epitafuri , s . n . 1. Inscripție funerară , în versuri sau în proză , cuprinzând elogiul defunctului sau o sentință morală ; p . ext . placă cu o inscripție funerară . 2. Obiect de cult care constă dintr - o bucată de stofă pe care este brodată o scenă reprezentând punerea în mormânt a lui Isus Cristos ; aer ^2 (
... LÁUDĂ , laude , s . f . Exprimare în cuvinte a prețuirii față de cineva sau ceva ; cuvinte prin care se exprimă această prețuire ; elogiu
ÓDĂ , ode , s . f . Specie a poeziei lirice ( formată din strofe cu aceeași formă și cu aceeași structură metrică ) , în care se exprimă elogiul , entuziasmul sau admirația față de persoane , de fapte eroice , idealuri