Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELEGANT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru ELEGANT.

NEELEGANT

... NEELEGÁNT , - Ă , neeleganți , - te , adj . Care nu este elegant în vorbire , în purtare etc . ; inelegant . - Ne - + elegant

 

ÎNȚOLI

... ÎNȚOLÍ , înțolesc , vb . IV . Tranz . și refl . ( Fam . ) A ( se ) îmbrăca în haine noi ; a ( se ) îmbrăca bine , elegant

 

BONTON

BONTÓN s . n . ( Franțuzism ) Cod de maniere elegante al înaltei

 

CALEAȘCĂ

CALEÁȘCĂ , calești , s . f . ( Înv . ) Trăsură elegantă , pe arcuri foarte flexibile . [ Var . : ( înv . ) caleáscă s .

 

CAROSIER

... CAROSIÉR , - Ă , carosieri , - e , adj . , s . m . ( Rar ) 1. Adj . ( Despre cai ) Cu mersul elegant

 

COCHET

... sex opus ) mai ales printr - o îmbrăcăminte îngrijită , căutată , printr - o comportare atrăgătoare ; ( despre manifestările oamenilor ) care exprimă , trădează cochetărie . 2. ( Despre obiecte ) Drăgălaș , grațios , elegant

 

DANDI

... DÁNDI s . m . Tânăr elegant

 

DEZABIE

DEZABIÉ , dezabieuri , s . n . ( Franțuzism ) îmbrăcăminte ușoară ( elegantă ) , purtată de femei în

 

ELEGANȚĂ

... ELEGÁNȚĂ s . f . Calitatea de a fi elegant

 

FAȘIONABIL

FAȘIONÁBIL , - Ă , fașionabil , - e , adj . ( Înv . ) Care aparținea modei lumii elegante , privitor la această modă . [ Pr . : - și -

 

   Următoarele >>>