Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DRIC

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru DRIC.

DRICAR

... Fabricant sau negustor de dricuri ( 1 ) . 2. Proprietar sau vizitiu de dricuri ( 2 ) ; antreprenor de pompe funebre . 3. Persoană care transportă mortul la groapă ; cioclu . - Dric

 

AUTODRIC

... AUTODRÍC , autodricuri , s . n . Mașină mortuară . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^2 + dric

 

LOITRĂ

... loitre , s . f . Fiecare dintre cele două părți laterale ale căruței , constând dintr - un fel de scară , care în partea de jos se sprijină de dric

 

OPRITOR

OPRITÓR , - OÁRE , opritoare , s . n . , opritori , s . f . I. Subst . Ceea ce împiedică , stăvilește ceva . 1. S . f . Frână formată dintr - un lanț legat cu un capăt de dricul carului și prevăzut la celălalt capăt cu o bucată de lemn , cu un cârlig sau cu o talpă de oțel , care se lasă să se târască între obadă și sol pentru a împiedica una dintre roți când vehiculul coboară la vale ; piedică . 2. S . n . și f . Curca ( sau lanț , ștreang ) la ham care ajută la împingerea înapoi a vehiculului , la încetinirea vitezei în timpul coborârii și la oprirea lui . 3. S . f . ( Reg . ) Stăvilar , zăgaz , dig . 4. S . f . Plasă întinsă pe un semicerc , cu care se astupă gura matiței ca să nu iasă peștele când se scoate năvodul din apă . 5. S . f . Fiecare dintre parii care se pun la gardurile mari de prins pește , ca să nu le rupă valurile . II. S . n . și f . Nume dat unor piese sau dispozitive care limitează deplasarea unui organ mobil , a unei instalații , a unui aparat etc . - Opri + suf . -

 

PATAȘCĂ

... Pitac ^2 . PATÁȘCĂ^1 , pataște , s . f . ( Reg . ) 1. Numele mai multor mijloace ( rudimentare ) de transport sau al unor părți componente ale acestora . 2. Năsălie ; dric

 

PERINOC

PERINÓC , perinoace , s . n . Bucată de lemn fixată deasupra osiei carului sau a căruței , pe care se sprijină

 

PROȚAP

PROȚÁP , proțapuri , s . n . 1. Prăjină groasă de lemn , bifurcată la un capăt , care se fixează la dricul carului și de care se prinde jugul ; rudă . 2. Prăjină cu vârful despicat , în care se înfigea în trecut o reclamație prezentată domnitorului , pe deasupra capetelor mulțimii . 3. Prăjină despicată la un capăt , cu care se culeg fructele , cu care se prind racii etc . 4. Pârghie la moara de vânt sau la