Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DISTINCTIV

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 30 pentru DISTINCTIV.

PICĂ

PÍCĂ^1 s . f . ( Pop . ) Ură ascunsă , nemărturisită , dușmănie ( împotriva cuiva ) ; ciudă , necaz , ranchiună . PÍCĂ^2 , pici , s . f . Unul dintre cele patru semne distinctive de pe cărțile de joc , de culoare neagră , în formă de inimă sau de frunză cu vârful în sus și cu o codiță în partea de jos ; p . ext . carte de joc cu acest

 

PROZODEM

... PROZODÉM , prozodeme , s . n . ( Livr . ) Element prozodic ( 1 ) cu rol distinctiv

 

PURTA

... Tranz . A întreține , a duce , a susține . 13. Tranz . ( Despre obiecte ) A avea imprimat , gravat etc . un semn distinctiv

 

RĂBOJ

... prin crestături , diferite calcule , socoteli ( zilele de muncă , banii datorați , numărul vitelor etc . ) . 2. ( Pop . ) Socoteală , calcul . Pierdusem răbojul timpului . 3. Crestătură făcută , ca semn distinctiv

 

SEMN

SEMN , semne , s . n . 1. Tot ceea ce arată , ceea ce indică ceva . 2. Gest , mișcare care exprimă un gând , o intenție , o stare sufletească sau sugerează cuiva o acțiune . 3. Notă specifică , trăsătură distinctivă după care se recunoaște un lucru , o ființă ; semnalment ; însemnare făcută pe un lucru sau pe un animal cu scopul de a - l deosebi de celelalte sau de a - l recunoaște . 4. Obiect așezat într - un loc sau într - un anumit fel pentru a marca sau a despărți ceva ; indicator . 5. Ceea ce se vede undeva sau pe ceva după o atingere sau apăsare ; urmă , pată . 6. Unitatea dintre un sens și o indicație grafică . 7. Simbol , emblemă . 8. Tot ceea ce evocă o persoană , un lucru sau un fapt ;

 

SPECIFIC

SPECÍFIC , - Ă , specifici , - ce , adj . , s . n . 1. Adj . Care este propriu , caracteristic unei ființe , unui lucru sau unui fenomen ; particular , distinct . 2. S . n . Caracterul propriu , particular , special al cuiva sau a ceva ; specificitate , notă

 

STEMĂ

... STÉMĂ , steme , s . f . 1. Semn convențional distinctiv , caracteristic și simbolic , al unei țări , al unui oraș , al unei dinastii etc . ; emblemă , blazon . 2. Coroană , diademă . 3. ( Înv . ) Piatră prețioasă . 4. Semn caracteristic ...

 

TOIAG

... care se sprijină cineva la mers sau de care se servește pentru a se apăra . 2. Un fel de baston purtat ca semn distinctiv sau ca simbol al unei demnități sau autorități . 3. ( Pop . ) Lumânare care se așază în mâna , pe pieptul sau la capul mortului . 4. ( La pl ...

 

TUI

... sau cu o măciulie de metal ) în vârf , cu două sau cu trei cozi albe de cal împletite prinse de ea , care constituia un semn distinctiv

 

ZONĂ

ZÓNĂ , zone , s . f . 1. Fiecare dintre cele cinci mari diviziuni ale globului terestru , delimitate în funcție de poli , de cercurile polare și de tropice și caracterizate printr - o climă specifică . Zonă temperată . Zonă ecuatorială . 2. Porțiune dintr - o întindere , dintr - un ansamblu , dintr - un tot , delimitată pe baza unor caracteristici distinctive , a unor împrejurări speciale , a unei destinații determinate etc . 3. ( Geom . ) Parte din suprafața unei sfere cuprinsă între două paralele . 4. ( Fiz . ) Bandă de frecvență în care oscilațiile au anumite caractere

 

<<< Anterioarele