Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEVOTAT
Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru DEVOTAT.
DEVOTÁ , devotez , vb . I . Refl . A se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva ; a se dedica , a se consacra în
CREDINCIÓS , - OÁSĂ , credincioși , - oase , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Care este demn de încredere , pe care te poți bizui ; devotat , fidel unei persoane ; nestrămutat , statornic față de un angajament , de o idee , de o cauză . 2. Care crede în existența lui Dumnezeu și se conformează practicilor religioase . - Credință + suf . -
ENTUZIÁST , - Ă , entuziaști , - ste , adj . ( Adesea substantivat ) Stăpânit de entuziasm , gata să se devoteze unei idei , unei cauze mari ; care dovedește entuziasm . [ Pr . : - zi -
FIDÉL , - Ă , fideli , - e , adj . 1. Statornic în sentimente , în convingeri etc . ; foarte devotat , credincios . 2. Care reproduce , urmează cu exactitate un model , o normă , un obicei ; care păstrează ( ceva ) întocmai . Traducere
FRĂȚÉSC , - EÁSCĂ , frățești , adj . Propriu legăturii dintre frați , de frate , ca de frate ; fratern ; afectuos , devotat . - Frate + suf . -
HĂRĂZÍT , - Ă , hărăziți , - te , adj . 1. Stabilit , hotărât dinainte ; destinat ( 1 ) . 2. ( Înv . ) Devotat , credincios ,
UMANITÁR , - Ă , umanitari , - e , adj . Care urmărește , care se preocupă de binele omenirii , plin de umanitate , devotat