Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESPĂRȚI

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 78 pentru DESPĂRȚI.

CRUCE

CRÚCE , cruci , s . f . I. 1. Obiect format din două bucăți de lemn , de piatră , de metale prețioase etc . așezate perpendicular și simetric una peste alta și constituind simbolul credinței creștine . 2. Figură sau desen în formă de cruce ( I 1 ) , având diferite semnificații : într - o listă de nume de persoane arată că posesorul celui însemnat cu cruce a decedat ; înaintea unui cuvânt atestă vechimea mare a cuvântului respectiv ; în calendar marchează o zi de sărbătoare creștină ; peste un text indică semnul anulării etc . 3. Simbol al ritualului creștin , care constă dintr - un gest ( semnul crucii ) făcut cu degetele la frunte , la piept și , succesiv , la cei doi umeri . 4. Religia , confesiunea creștină : creștinism . 5. Termen care intră în componența numelui unor decorații , insigne etc . în formă de cruce ( I 1 ) . Crucea " Sfântul Gheorghe " . 6. Nume dat la diverse obiecte sau părți ale unor obiecte , dispuse în formă de cruce ( I 1 ) . 7. Piesă de oțel , fontă , beton etc . pentru legarea a două conducte în prelungire , din care se despart două orificii laterale perpendiculare . 8. Instrument de tortură în antichitate , pe care osânditul îl purta adesea în spinare până la locul de execuție ...

 

DECADRAJ

DECADRÁJ , decadraje , s . n . Defect survenit la proiecția unui film , care constă în apariția pe ecran a două imagini vecine despărțite printr - o dungă

 

DECASILAB

DECASILÁB , - Ă , decasilabi , - e , adj . , s . m . ( Vers ) care are zece silabe , despărțite de cezură în două grupe după silaba a patra sau a

 

DEMARCA

... DEMARCÁ , demarchéz , vb . I . 1. Tranz . A însemna printr - o linie de demarcație ; a delimita , a despărți

 

DEMIXTA

... DEMIXTÁ , demixtez , vb . I . Tranz . A despărți

 

DESFACE

... și refl . A ( se ) desprinde din locul sau din legătura în care este prins , fixat . 3. Refl . și tranz . A ( se ) despărți , a ( se ) separa de cineva sau de ceva . 4. Tranz . A deschide un obiect , dezlegându - l , tăindu - l , ridicându - i capacul ...

 

DESOLIDARIZA

... DESOLIDARIZÁ , desolidarizez , vb . I . Refl . A se despărți de ideile , de acțiunile , de atitudinile unor persoane sau ale unui grup de persoane ; a nu mai simți , a nu mai ...

 

DESPĂRȚENIE

... DESPĂRȚÉNIE , despărțenii , s . f . ( Înv . ) Despărțire ( 2 ) , divorț . - Despărți

 

DESPERECHEA

... DESPERECHEÁ , desperechez , vb . I . Tranz . 1. A despărți , a desface două elemente , lucruri , ființe etc . care formează o pereche . 2. A scoate o parte dintr - o serie de lucruri ...

 

DESPERECHEAT

DESPERECHEÁT , - Ă , desperecheați , - te , adj . 1. Despărțit , separat ( de perechea lui ) . 2. Care nu ( mai ) face parte dintr - un tot sau dintr - o serie ; izolat ,

 

DESPREUNA

... DESPREUNÁ , despreunez , vb . I . Tranz . ( Pop . ) A despărți

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>