Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DERIVAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 95 pentru DERIVAT.

DERIVA

DERIVÁ , derív , vb . I . 1. Intranz . ( mai ales la pers . 3 ) A se trage , a proveni , a rezulta din . . . 2. Tranz . A abate o apă curgătoare din albia ei naturală în altă albie sau într - un canal . 3. Tranz . ( Mat . ) A calcula derivata unei funcții . 4. Intranz . ( Despre un vas plutitor ) A se abate , a se depărta din drumul său normal sub acțiunea vântului sau a unui curent ; a

 

DERIVĂ

DERÍVĂ , derive , s . f . 1. Unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt ( la avioane ) sau de curenții maritimi ( la nave ) . 2. ( Tehn . ) Abatere într - un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială . 3. Unghi format de planul de tragere cu planul de ochire , servind la tragerile indirecte . 4. Partea fixă a ampenajului vertical al unui avion , al unui planor

 

DERIVATĂ

DERIVÁTĂ , derivate , s . f . ( Mat . ) Limita raportului dintre creșterea funcției și creșterea variabilei , când creșterea variabilei tinde către

 

DERIVAȚIE

DERIVÁȚIE , derivații , s . f . 1. Ramificație secundară , temporară sau permanentă , a unui curs de apă , a unei canalizări , a unui circuit electric , a unei conducte de fluid sau a unei căi de comunicație . 2. Abatere a unui proiectil din planul de tragere , cauzată de rotația în jurul axei sale . 3. Derivare ( 1 ) . 4. Operație în cadrul analizei matematice , folosită pentru a găsi derivata unei funcții . [ Var . : ( înv . ) derivațiúne s .

 

DERIVAȚIUNE

DERIVAȚIÚNE s . f . v .

 

RĂS-

RĂS - - ( Înaintea vocalelor și a consoanelor sonore , în forma răz - ) Element de compunere care : 1. a ) formează , de la verbe , derivate care exprimă o împrăștiere , o repetare sau o intensificare a acțiunii exprimate de verbul simplu ; b ) formează , de la adjective , derivate care exprimă intensificarea însușirii exprimate de adjectivul simplu ; c ) ( rar ) formează , de la substantive , derivate care exprimă ideea de intensitate în raport cu substantivul simplu ; d ) formează , de la substantive denumind grade de rudenie , derivate care indică generații depărtate ; e ) formează , de la adverbe de timp , derivate indicând un timp mai îndelungat decât cel exprimat de adverbul simplu ; 2. a ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea revenirii la o stare mai veche ; b ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea modificării ( în sens negativ ) a situației dinainte ; 3. formează , de la verbe , substantive și adjective , derivate cu sensul mai depărtat de cel al cuvântului simplu . [ Var . :

 

DERIVARE

... DERIVÁRE , derivări , s . f . Acțiunea de a deriva și rezultatul ei . 1. Provenire , rezultare a unui lucru din . . . 2. Operație folosită în calculul diferențial pentru obținerea unei derivate . - V. deriva

 

FENOL

FENÓL , fenoli , ( 2 ) s . m . ( Chim . ) 1. Compus organic derivat din benzen prin înlocuirea unui atom de hidrogen cu un hidroxil , folosit în farmacie și în industrie ; acid fenic . 2. Nume generic dat compușilor organici derivați din hidrocarburile aromatice prin înlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen cu hidroxili

 

ACETIL

ACETÍL , acetili , s . m . Radical organic monovalent , derivat de la acidul

 

ACETILURĂ

ACETILÚRĂ , acetiluri , s . f . Derivat al hidrocarburilor

 

ACIOALĂ

ACIOÁLĂ , acioale , s . f . ( Rar ) Adăpost , locuință , casă . - Aciola ( derivat

 

   Următoarele >>>