Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEMNITAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentru DEMNITAR.

ÎNĂLȚAT

ÎNĂLȚÁT , - Ă , înălțați , - te , adj . ( Înv . ; ca termen de adresare domnitorilor , demnitarilor , prelaților etc . ; de obicei precedat de " prea " ) Mărit ^4 , slăvit . - V.

 

ȘAMBELAN

... ȘAMBELÁN , șambelani , s . m . Demnitar

 

BALDACHIN

... amvon , a unui catafalc etc . ; p . ext . lucrare de arhitectură care imită acest acoperământ decorativ . 2. Acoperământ de pânză care se purta deasupra unui demnitar

 

CADIASCHER

... CADIASCHÉR , cadiascheri , s . m . ( Turcism ) Înalt demnitar

 

CAIMACAM

CAIMACÁM , caimacami , s . m . 1. Locțiitor al unor demnitari ( turci ) . 2. Locțiitor al domnului , însărcinat cu administrarea Moldovei și Țării Românești până la instalarea pe tron a noului domn . 3. Locțiitor al banului Craiovei , începând din 1761 . [ Var . : caimacán s .

 

CARDINAL

CARDINÁL , - Ă , cardinali , - e , adj . , s . m . I. Adj . Principal , esențial , fundamental . II. S . m . Titlu din ierarhia bisericii catolice , purtat de înalții demnitari care alcătuiesc consiliul papei și dintre care se alege noul papă ; persoană care poartă acest

 

CUROPALAT

... CUROPALÁT , curopalați , s . m . Înalt demnitar

 

DEMISIE

... DEMÍSIE , demisii , s . f . Act , cerere ( scrisă ) prin care un salariat , un demnitar

 

DIVAN

DIVÁN , divane , s . n . I. Canapea fără spătar , pe care se poate ședea sau dormi . II. 1. ( În Imperiul Otoman ) Consiliu cu atribuții politice , administrative și juridice , alcătuit din cei mai înalți demnitari ; ( în țările românești ) sfat domnesc . 2. ( Înv . ) Judecată , proces . III. Culegere postumă de versuri aparținând unui poet oriental . [ Pl . și :

 

DREGĂTOR

... DREGĂTÓR , dregători , s . m . ( În Țara Românească și în Moldova ) Demnitar la curtea domnească având atribuții în sfatul domnesc , în administrație , justiție , armată ; p . gener . conducător ; înalt funcționar [ Var . : ( înv . și reg . ) diregătór s . m . ] - Drege ...

 

   Următoarele >>>