Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DELICT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru DELICT.

DELICTUOS

... DELICTUÓS , - OÁSĂ , delictuoși , - oase , adj . ( Despre fapte ) Care prezintă caracterele unui delict , care ține de delict

 

DELINCVENȚĂ

DELINCVÉNȚĂ , delincvențe , s . f . 1. Fenomen social care constă în săvârșirea de delicte . 2. Totalitatea delictelor săvârșite , la un moment dat , într - un anumit mediu sau de către persoane de o anumită vârstă . [ Var . : delicvénță s .

 

ABSOLUTORIU

... ABSOLUTÓRIU , - IE , absolutorii , adj . s . n . 1. Adj . Care absolvă , care iartă o vină , un delict

 

AMNISTIA

... AMNISTIÁ , amnistiez , vb . I . Tranz . A acorda amnistie unui infractor ; a scoate un delict

 

CORECȚIONAL

... CORECȚIONÁL , - Ă , corecționali , - e , adj . Care sancționează un delict

 

CORP

... construcții , a unei mașini etc . 3. ( Fiz . ) Agregat de molecule , porțiune de materie cu masă diferită de zero . 4. ( Jur . ; în sintagma ) Corp delict = obiect care a servit sau era destinat să servească la săvărșirea unei infracțiuni , obiect care poartă urmele unei infracțiuni sau asupra căruia s ...

 

CULPABIL

... CULPÁBIL , - Ă , culpabili , - e , adj . ( Despre o persoană ) Care a săvârșit un delict

 

CULPABILITATE

... CULPABILITÁTE s . f . Situația unei persoane care a comis un delict

 

DELINCVENT

... DELINCVÉNT , - Ă , delincvenți , - te , s . m . și f . Persoană care a săvârșit un delict

 

EXIL

EXÍL , exiluri , s . n . 1. Pedeapsă aplicată în unele țări pentru delicte politice , constând în izgonirea unui cetățean din țara sau din localitatea în care trăiește ; surghiun . 2. Situație în care se găsește o persoană exilată . [ Pr . : eg -

 

   Următoarele >>>