Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DELEGA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru DELEGA.
DELEGÁT , - Ă , delegați , - te , s . m . și f . 1. Persoană care a primit o delegație . 2. Reprezentant sau trimis al unui stat ori al unui guvern la o conferință , la un congres sau la o organizație națională sau
DELEGÁȚIE , delegații , s . f . 1. Misiune sau însărcinare de - a se prezenta sau de a acționa în numele cuiva 2. Grup de persoane împuternicit cu o misiune
CONGRÉS , congrese , s . n . 1. Reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic , economic , organizatoric , științific , cultural etc . 2. Organ suprem de conducere al unor partide politice , organizații de masă și obștești . 3. Denumire a parlamentului în unele țări , format din Camera reprezentanților și Senat . 4. ( Urmat de determinări ) Denumire a unor partide politice . Congresul Național Indian . 5. Denumire dată unor conferințe internaționale ale statelor , convocate , de obicei , pentru încheierea de tratate de
DELEGATÁR , - Ă , delegatari , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care deleagă , ( persoană ) care dă o
DEPUTÁT , - Ă , deputați , - te , s . m . și f . 1. Persoană aleasă pentru a face parte , pe o anumită perioadă , dintr - un organ reprezentativ al statului . 2. ( Înv . ) Persoană aleasă și trimisă într - o misiune importantă ; delegat ,
PARLAMENTÁR^2 , - Ă , parlamentari , - e , s . m . , adj . 1. S . m . Persoană delegată să ducă tratative . 2. Adj . Care ține de parlamentare , privitor la parlamentare . PARLAMENTÁR^1 , - Ă , parlamentari , - e , adj . , s . m . I. Adj . 1. Care ține de parlament , privitor la parlament ; din parlament . 2. Conform uzanțelor din parlament ; p . ext . care este de o politețe rigidă ; ceremonios , protocolar . II. S . m . Membru al unui
PRITÁN , pritani , s . m . Delegat al unui trib în Sfatul celor cinci sute din
SUPERARBÍTRU , superarbitri , s . m . Persoană delegată de un for superior pentru a rezolva litigiile ivite în timpul desfășurării unei competiții , fără a se substitui atribuțiilor arbitrului principal ; supraarbitru . - Super - + arbitru ( după fr .
TRIMÍS^2 , trimiși , s . m . Persoană căreia i s - a încredințat o misiune oficială ; delegat , mesager . V. trimite . TRIMÍS^1 s . n . ( Rar ) Trimitere . - V.
... TRIMÍTE , trimit , vb . III . Tranz . 1. A dispune sau a ruga ca cineva să se ducă undeva . 2. A delega , a alege într - un organ de conducere sau într - un organ reprezentativ . 3. A îndruma pe cineva , a da ...